Nu e vorba doar de Jurnal TV, ci despre integrarea în UE

Un vechi proverb românesc spune așa: ”Unde dai și unde crapă”. Este ceea ce s-a întâmplat în cazul Jurnal TV. Nu știu și nici măcar nu mai contează acum intențiile celor care au declanșat acest scandal. Cert este că rezultatele sunt cu totul altele. Altele, probabil, de cât s-au așteptat și ei. Astăzi nu mai vorbim despre cazul Jurnal TV în raport cu piața mediatică din RM, ci despre cazul RM în raport cu cerințele UE.

Nu știu ce vor spune oficialii de la Chișinău sau de la Bruxelles pe 3 mai, când este sărbătorită Ziua Libertății Presei, dar sunt sigură că acest scandal declanșat în an electoral va conta semnificativ în perspectiva semnării Acordului de Asociere cu UE. Și asta este cea mai mare greșeală pe care au comis-o cei care au pornit tărăboiul.

Nu sunt simple vorbe, ci acest lucru rezultă foarte limpede, după părerea mea, din documentele oficiale ale UE sau din declarațiile oficialilor europeni și americani în legătură cu acest caz. Faptul că s-au sesizat prompt ar trebui să dea de gândit tuturor.

Să le luăm pe rând.

În capitolul 25 din Acordul de Asociere, parafat de curând de către RM la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, în articolele 131-132 este stipulat negru pe alb că: „ Părțile vor dezvolta un dialog permanent și vor coopera întru promovarea industriei audio-vizualului în Europa”. Mai mult, se spune că se va urmări „susținerea agențiilor mass media pentru a consolida independența, profesionalismul și legăturile acestora cu mass media din UE în conformitate cu standardele europene, inclusiv cu standardele Consiliului Europei (CoE) și cu Convenția UNESCO privind protecția și promovarea diversității formelor de expresie culturală din 2005”. Și, nu în ultimul rând, va exista  un permanent dialog politic „privind politica în domeniul culturii și politica în domeniul audio-vizualului”.

Ce se întâmplă acum cu Jurnal TV și maniera în care s-a procedat nu confirmă în niciun fel obiectivele de mai sus. Dimpotrivă! O dovadă în plus este cel de-al doilea episod semnificativ pe care trebuie să îl semnalez aici – declarația reprezentantului UE în RM, ambasadorul Pirkka Tapiola. Plecând de la acest caz, oficialul european cere autorităților de la Chișinău să respecte pluralismul de opinie și să asigure libertatea presei în RM. Cel mai important punct din declarație și asupra căruia guvernarea ar trebui să reflecteze serios este că „anume de acest aspect depinde relaţia dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană”. „Din punctul meu de vedere, ceea ce se întâmplă acum este o chestiune serioasă. Uniunea Europeană promovează libertatea în mass-media şi pluralismul de opinie. Consider că avem motive serioase să ne îngrijorăm în legătură cu respectarea valorilor şi principiilor europene”, a conchis Tapiola.

Nu doar UE s-a sesizat pe marginea celor întâmplate. Și SUA se arată îngrijorate. Din comunicatul emis de către ambasada SUA la Chișinău reiese: „Aceste excluderi limitează accesul cetățenilor Republicii Moldova la diferite puncte de vedere și prejudiciază mass-media. Aceste cazuri recente par a fi continuarea unei tendințe îngrijorătoare când instituțiile mass-media dispar de pe unde din motive mai puțin transparente (…). Nu o astfel de situație a mass media merită cetățenii Moldovei”.

E clar că s-a mers prea departe. Problema nu este, parafrazându-l pe Winston Churchill, pe care îl citam în preambulul acestui text, dacă îți place sau nu de Jurnal TV, ci modul brutal și politic în care s-a acționat în acest caz. Faptul că s-au sesizat atât de rapid oficialii europeni și americani nu e puțin lucru. Consecințele pe termen mediu și lung ale acestui caz ar putea fi în legătură strânsă cu credibilitatea RM pe plan european și în perspectiva atât de trâmbițatei aderări la UE.