Virusul care a înnebunit lumea

Mexic, martie 2009. Zvonul că a apărut un nou virus gripal deosebit de periculos s-a răspândit cu repeziciune. Specialiştii internaţionali în domeniu s-au declarat imediat deosebit de îngrijoraţi de mutaţia care a generat virusul A/H1N1, în timp ce autorităţile mexicane făceau referire la posibilitatea unei epidemii înainte cu câteva luni.

În aprilie, instituţiile sanitare din statele americane Texas şi California anunţau primele cazuri, boala extinzându-se apoi, în special, în nordestul Statelor Unite. New York-ul a fost identificat ca un focar important, mai multe şcoli fiind închise.

În mai, autorităţile de la Madrid semnalau primul caz de gripă porcină înregistat în Europa. Imediat, Uniunea Europeană a emis un avertisment de călătorie peste Ocean pentru cetăţenii comunitari. Marea
Britanie, al doilea stat european unde a apărut gripa porcină, şi Ucraina, aceasta din urmă afectată în prezent de o epidemie, au înregistrat cel mai sever bilanţ de pe Bătrânul Continent.
 
Primul caz de gripă porcină a fost înregistrat în România în luna mai, informaţie confirmată de către ministrul sănătăţii de atunci, Ion Bazac, iar pe 11 iunie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a ridicat la şase nivelul de alertă pentru gripa porcină, măsura marcând momentul declanşării oficiale a stării de pandemie la nivel mondial.
 
Între conspiraţie, mit şi adevăr

Odată cu gripa porcină, s-au dezvoltat şi teoriile conspiraţioniste, multe dintre ele susţinând că gripa nouă şi, implicit, virusul care o generează, A/H1N1, sunt rezultatul unor experimente de laborator. Ideea îi aparţine virusologul australian Adrian J.Gibbs. Acesta este de părere că noul virus uman este mult diferit faţă de cele deja cunoscute, prin aceea că deţine mai mulţi aminoacizi de tipul lizinei (aminoacid principal cu înalte calităţi nutritive, conţinut în cantităţi variabile în majoritatea proteinelor vegetale şi animale, n.r.), dar a şi suferit mai multe mutaţii în comparaţie cu tulpinile originale ale gripei porcine.
 
Deşi nu a devenit chiar ucigaşul numărul 1 în lume, gripa porcină, sau gripa nouă, cum a fost denumită ulterior boala provocată de virusul A/H1N1, a devenit în foarte scurt timp celebră. La fel de repede au apărut şi miturile cu privire la ea. Pentru a nu ne lăsa pradă confuziei au venit imediat cu precizări cu privire la acţiunea noului virus gripal. Am aflat astfel că gripa porcină a ucis mai puţini oameni decât gripa de sezon, că ea poate afecta atât copiii cât şi vârstnicii şi că vaccinul nu salvează în totalitate.
 
Săptămâna aceasta, OMS a dar publicităţii un bilanţ al gripei porcine. Concluzia este de-a dreptul surprinzătoare: „virusul gripei porcine nu este la fel de mortal ca şi cel al gripei aviare”.
 
"Nu este o hecatombă (masacru, măcel – n.r.), dar această pandemie provoacă o mortalitate neobişnuită în rândul tinerilor, inclusiv a celor sănătoşi", spune profesorul Antoine Flahaut, citat de AFP.