Într-un editorial recent despre reacţia calmă (şi ea o formă de curaj!) a opiniei publice la informaţia despre numărul de arme de foc pe care le deţin unii demnitari de ai noştri, Constantin Tănase se întreabă dacă ştie cineva câte arme se află „în dotarea” populaţiei R. Moldova. „Dacă şi restul cetăţenilor deţin cam tot atâtea arme, ca şi cei de mai sus, putem presupune că populaţia civilă a ţării noastre deţine mai multe arme decât Armata Naţională”, scrie Constantin Tănase.

 

Poza de mai sus nu e ruptă din context deloc. Dragostea pentru arme este cultivată încă din fragedă copilărie la noi. Magazinele sunt pline de arme-jucării. Librăriile din provincie, pe lângă vodkă, macaroane, cărţi, mai vând şi jucării, printre care mult „armament”. Peste tot, la televizor, pe Internet, vezi multe filme şi emisiuni despre război, despre mafioţi, despre terorişti, iar buletinele de ştiri încep cu noutăţi şoc: acolo a explodat un tren, dincolo un avion a intrat într-o clădire, iar dincoace o muiere lehămetită de viaţă a detonat maşina în care se afla, curmând în jurul ei încă vreo 30 de vieţi.

 

Credeam că armele nu mai sunt „la modă” la copii de azi. Dar mă înşel amarnic. Cât timp pierd copii noştri cu jocurile computerizate violente? Nu-i aşa că în saloanele de Internet de azi s-a împuşcat, deşi virtual, mai mult decât în cele două Războaie Mondiale la un loc?

0