Hotărârea Curții Constituționale (CC) pentru controlul constituționalității decretului preşedintelui Republicii Moldova privind demisia Guvernului, în partea ce ține de menţinerea în funcţie a prim-ministrului demis prin moţiune de cenzură (pentru suspiciuni de corupţie) până la formarea noului guvern şi a dectretului privind desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru ...pare a fi una falsă pentru că a fost adoptată ca reacție la o sesizare falsificată cu bună știință.

La această concluzie am ajuns atunci când am verificat modul în care CC a respectat procedurile stipulate în Codul jurisdicţiei constituţionale. Iar drept imbold pentru această verificare mi-au servit declaraţiile "şmecheroase" ale preşedintelui PL Mihai Ghimpu care se lăuda marţi la un post de televiziune că în dimineaţa zilei de 22 aprilie, când CC trebuia să examineze dosarul privind desemnarea premierului interimar, liberalul a mai depus o dată sesizarea, dar cu anumite completări în ea. „Cererea a fost depusă dimineaţa, ca cerere de completare... fără ca ei să ştie. Ei s-au gândit că Filat, oricum, va fi premier, însă eu le-am pus alt ghimpuşor", a spus Mihai Ghimpu, în cadrul emisiunii „În Oglindă", de la Euro TV.

În ceea ce urmează voi încerca să demonstrez că ceea ce a întreprins dl Ghimpu şi ceea ce a acceptat vără nici o procedură de verificare înalta Curte a fost de fapt un fals. Dar, să le luăm pe rând.

Dacă vom citi Hotărârea CC, vom afla că la originea cauzei examinate se află sesizarea depusă în data de 11 aprilie 2013 de către deputaţii Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Ion Hadârcă, Corina Fusu, Boris Vieru, Gheorghe Brega, Vadim Cojocaru, Oleg Bodrug privind interpretarea articolelor 98, 100, 101, 103, 106 din Constituţie, care reglementează demisia Guvernului în rezultatul exprimării votului de neîncredere de către Parlament.

Autorii sesizării au solicitat Curţii ca, prin interpretarea articolelor date "să se explice dacă prim-ministrul unui Guvern demis prin moţiune de cenzură, adoptată în rezultatul neîncrederii acordate de Parlament pentru acuzaţii de corupţie, depăşire a atribuţiilor de serviciu şi trafic de influenţă, este în drept să exercite în continuare mandatul de prim-ministru până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern".

Acum fiţi atenţi... pentru că mai departe în Hotărârea sa CC precizează următoarele: "Ulterior, în temeiul articolului 31 alin. (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, autorii sesizării au suplimentat parţial temeiul şi obiectul sesizării, solicitând Curţii să exercite controlul constituţionalităţii Decretelor Preşedintelui Republicii Moldova nr. 534 din 8 martie 2013 şi nr. 584 din 10 aprilie 2013, prin prisma respectării principiilor statului de drept, consacrat de articolul 1 alin. (3) din Constituţie."

Astfel, stimaţi ascultători, solicitanţii vroiau să afle dacă Vlad Filat mai poate fi propus candidat pentru funcţia de premier. În principiu – nimic ieşit din comun - dacă e să amintim că Articolul 31 (3) stipulează că "subiectul sesizării are dreptul să modifice temeiul sau obiectul ei".

Numai că nici deputatul Ion Hadârcă, autor, semnatar şi subiect al sesizării, nici deputatul Oleg Bodrug, la fel autor, semnatar şi sibiect al sesizării după cu arată originalul documentului depus la 11 aprilie, nu ştiu nici cu spatele, vorba Curţii, că ei "au suplimentat parţial temeiul şi obiectul sesizării". De fapt aşa numita "suplimentare parţială" a fost depusă doar de unicul care a semnat-o - deputatul Valeriu Munteanu, chiar în ziua şedinţei CC. Astfel, deputaţii Ion Hadârcă şi Oleg Bodrug s-au trezit că, din numele lor şi fără să fie puşi la curent, cineva solicită de la Curte examinarea a ceea ce aceştia de fapt nu au solicitat – anularea decretului prin care Vlad Filat a fost desemnat candidat pentru funcţia de prim-ministru.

Situaţia devine ridicolă, în primul rând, pentru CC care a acceptat "suplimentarea Munteanu" fără să verifice dacă ceilalţi semnatari sunt de acord cu acest lucru. Iar de la ridicol până la penibil este un singur pas: în hotărârea sa Curtea minte cetăţenii atunci cănd spune că anume "autorii sesizării au suplimentat parţial temeiul şi obiectul sesizării". Care "autori", stimată Curte, când în originalul sesizării iniţiale scrie negru pe alb că autor al sesizării este şi deputatul Ion Hadârcă, autor al sesizării este şi deputatul Oleg Bodrug care, ambii au semnat ieri o declaraţie în care se spune că hotărârea CC "a provocat, în fond, o nouă criză politică, spulberând procesul practic încheiat, la acea oră, de formare a unei noi majorităţi parlamentare, a problematizat încrederea partenerilor europeni în capacitatea clasei politice autohtone de a menţine cursul european şi a sporit implicit pericolul alegerilor anticipate".

Cu alte cuvinte, dacă doi parlamentari şi-au văzut semnăturile sub o sesizare falsificată, care nu îi reprezintă, iar Curtea Constituţională nu consideră "suplimentarea parţială" obiect al unui alt dosar ci o face parte componentă la "temeiul şi obiectul sesizării" din 11 aprilie, înseamnă că ori CC a ignorant prevederile Articolului 44 "Examinarea preliminară a sesizării" din Codul jurisdicţiei constituţionale, ori CC a intrat în cârdăşie cu o parte din deputaţii semnatari ai sesizării iniţiale în detrimentul altei părţi de semnatari. Or, dacă nu ar fi fost la mijloc o cârdăşie care să se soldeze cu executarea rapidă a unei comenzi politice cu doar trei zile înainte de a fi votat guvernul Filat 3, CC nu s-ar fi pripit şi ar fi aplicat prevederile Articolul 44 din Codul jurisdicţiei constituţionale care indică toate etapele pe care o sesizare ar urma să le treacă până a ajunge pe masa lui Alexandru Tănase. La urma urmei, CC ar fi recurs ulterior la articolul 43 din Cod care îi permite "conexarea dosarelor, dacă sesizările privesc aceeaşi problemă".

Astfel, CC a examinat de fapt o sesizare falsificată, a admis, fără a verifica, acest fals, l-a arătat ca un fapt argumentativ în hotârărea sa, invocând că anume toţi autorii sesizării iniţiale "ulterior... au suplimentat" cu ceea ce vroiau să obţină de fapt Mihai Ghimpu şi Partidul Democrat care, pobabil că ştia déjà ce va decide Curtea şi avea nevoie doar de un motiv formal pentru a ascunde că l-a tras pe sfoară pe Vlad Filat. Că este anume aşa o confirmă chiar dl Ghimpu la Euro-TV: "PD nu ar fi votat pentru Filat, pun capul, i-a dat o lecţie, să ştie ce înseamnă recunoştinţă."

Încălcarea grosolană de către CC a procedurii legale creează un precedent foarte periculos. Dar pe mine mă interesează msi mult cum va proceda CC în cazul în care deputaţii Ion Hadârcă şi Oleg Bodrug o vor acţiona în judecată pentru că, din numele lor, a fost examinată o sesizare despre care nici nu au ştiut şi nici nu au auzit?