Provocatorii din 7 aprilie

Cine şi de ce a arborat tricolorul României şi drapelul Uniunii Europene?

Deşi a trecut un an de la evenimentele din 7 aprilie, despre cei care au comis distrugerile de la Parlament şi Preşedinţie nu se ştie mai nimic. Procurorul general Valeriu Zubco susţine că în judecată au fost transmise câteva dosare pe numele unor persoane care au comis acte de vandalism şi jaf pe 7 aprilie. O persoană chiar a fost deja condamnată.

Au existat provocatori pe 7 aprilie?

Despre existenţa unui grup de provocatori care au pornit devastările, au încins spiritele, au arborat tricolorul României pe Preşedinţie vorbesc toţi: şi Procuratura, şi Comisia parlamentară pentru elucidarea evenimentelor din 7 aprilie, şi reprezentanţii opoziţiei de atunci, şi Vladimir Voronin, şi Marian Lupu, şi fostul director al SIS, Artur Reşetnicov.
„Mă aflam în Parlament când a început atacul asupra clădirii. De sus, de la fereastra biroului meu, am văzut cum un grup de tineri bine organizaţi aruncau cu pietre în Parlament”, povesteşte Marian Lupu. Şi Voronin vorbeşte despre un grup de peste 100 de tineri care au atacat Preşedinţia.

Portretul-robot al instigatorilor

Numele acestor provocatori nu sunt încă făcute publice de Procuratură chiar dacă aceasta susţine că îi caută. Din sutele de imagini filmate pe 7 aprilie se observă clar care este portretul-robot al acestor instigatori. Tineri, bine făcuţi, raşi pe cap, îmbrăcaţi în costume sport sau în pantaloni răsuflecaţi, cu feţele acoperite. Provocatorii comunică între ei prin semne. Se adună periodic la câte un colţ de clădire, plănuiesc ceva, după care se împrăştie şi continuă vandalizările, scrie mariana raţă în Jurnal de Chişinău.

Surse din cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate ne-au sugerat să-i căutăm în cluburile de luptă din capitală.

Acum două săptămâni, procuratura a reţinut doi tineri bănuiţi că ar fi participat la devastările din 7 aprilie. Băieţii sunt membri ai clubului de lupte „Pancrateon” din Bălţi şi susţinători ai Partidului Comuniştilor, lucru pe care îl recunoaşte şi PCRM.

După 7 aprilie, am fost informaţi că la evenimentele din acea zi ar fi participat şi deţinuţi din penitenciarele pentru minori. Sursele noastre afirmau că pe parcursul zilei de 7 aprilie a văzut o dubiţă a Departamentului Instituţii Penitenciare parcată la o distanţă de două cartiere de Parlament.

Cine coordona acţiunile provocatorilor?

Mai mulţi tineri care au participat la protestele din 7 aprilie susţin că unii provocatori discutau amical cu poliţiştii. Unul din provocatori, un bărbat îmbrăcat în geacă maro cu o mapă albastră în mâini, este văzut într-o secvenţă video participând la asaltul clădirii Preşedinţiei. Aceeaşi persoană este surprinsă într-o fotografie cu o staţie radio poliţienească în mână.

Să nu uităm nici că în timpul atacurilor de la Preşedinţie, un poliţist, asistat de alţi colegi, distrugea de zor un gard de beton de la Liceul „Spiru Haret”, aflat chiar în spatele clădirii prezidenţiale. Într-o imagine video realizată cu telefonul mobil de o persoană se vede clar cum omul legii loveşte în gardul de beton situat în spatele Preşedinţiei. Alături de el, stau mai mulţi bărbaţi, unii îmbrăcaţi în civil, iar alţii în uniforme, care privesc „munca” colegului.

Ulterior, şeful pazei de stat a declarat că acel gard de beton a fost demolat pentru că au avut nevoie să scoată din curtea Preşedinţiei o maşină. De ce însă maşina nu a putut fi scoasă pe acolo pe unde intrase în curte şi de ce poliţistul continua să lovească în bucăţile de beton desprinse din gard, mărunţindu-le?

Menţionăm că, din mai multe înregistrări video făcute în ziua de 7 aprilie, se vede clar că primele pietre aruncate în poliţişti şi clădirea Preşedinţiei erau de beton (!).

Cine şi de ce a arborat tricolorul?

Informaţiile care au apărut pe parcursul unui an demonstrează că nu Dragoş Musteaţă şi Ion Galaţchi au fost cei care au arborat tricolorul românesc pe Preşedinţie. E adevărat că cei doi tineri au fost primii care au ajuns pe acoperişul clădirii. Provoacă încă multe suspiciuni şi uşurinţa cu care tinerii au reuşit să convingă paza de stat de la Parlament şi Preşedinţie să le permită să urce pe acoperişul celor două clădiri. Dar drapelul României a fost arborat de alţii. Acest lucru ne-a fost confirmat şi de deputatul Valeriu Ghileţchi, membru al Comisiei parlamentare pentru elucidarea evenimentelor din 7 aprilie. Deputatul ne-a declarat că comisia a intrat în posesia unor înregistrări video făcute de camerele de luat vederi din interiorul Preşedinţiei din care se vede clar că tricolorul a fost arborat de alţii decât Galaţchi şi Musteaţă. Şi inginerul-şef al departamentului tehnic al Preşedinţiei, Nicolae Potcoavă, a declarat pentru JURNAL că i-a condus pe acoperiş pe tinerii care au arborat acolo tricolorul.

Acum două luni, o persoană anonimă i-a scris un e-mail bloggerului Ion Bargan atribuindu-şi meritul de a fi arborat tricolorul pe Preşedinţie.

„Atunci trăiam nişte sentimente pe care le-a avut şi Gheorghe Ghimpu când a arborat tricolorul în 1990. Pe Galaţchi şi Musteaţă nu i-am văzut când s-au ridicat şi pe unde, în timp ce ei, chipurile, duceau tratative, noi eram afară, lângă geamurile Preşedinţiei. Când am intrat, am început să facem poze pe la primul etaj, priveam cum arată Preşedinţia din interior. Atunci, unul din noi a spus: Hai să arborăm drapelul României şi am început să căutăm pe unde să ne ridicăm. Pe scara din stânga, pe care s-a ridicat alde Galaţchi, nouă nu ne-au permis, atunci noi ne-am pornit pe cea din dreapta, am ajuns la al doilea etaj şi nu ştiam pe unde s-o apucăm, ne învârteam ca orbii pe coridoare, uşile la cabinete, la săli erau deschise, unii dintre noi au deschis o fereastră care era deasupra intrării în Preşedinţie şi s-au urcat cu harta României Mari. Câţiva din grupul nostru am urcat până am dat de uşa care ducea spre acoperiş. Când am ajuns, alde Galaţchi nu era pe acolo, era unul în vârstă, zicea că e inginer, aşa ceva, noi l-am întrebat dacă asta e uşa care dă spre acoperiş şi el a spus că da. Uşa era descuiată, aşa că am urcat. Pe acoperiş mai întâi ne-am apropiat de margine, fluturam cu tricolorul, făceam poze, după asta unul din noi a arborat tricolorul. Când coboram, deja pe scara pe care s-a urcat Galaţchi, la parter, un poliţist ne-a spus: „Hai, băieţi, ieşiţi mai repede, de ce a durat atât?”, m-am mirat de asta pentru că noi nu le-am spus unde am fost, nu ştiau că noi am pus tricolorul, probabil că ne-au încurcat cu alde Galaţchi, şi asta mi-a dat de bănuit că cineva a organizat din timp totul”, scrie anonimul.

La o oră de la arborarea drapelului României pe Preşedinţie, ambasadorul rus la UE, Vladimir Cijov, l-a contactat telefonic pe un responsabil european şi l-a anunţat:

„România e implicată într-o tentativă de lovitură de stat la Chişinău”. „Ce dovadă aveţi?”, l-a întrebat interlocutorul. „Drapelul României pe Preşedinţie”, a răspuns oficialul rus. „Trebuie să înţelegeţi că eu v-am telefonat având instrucţiuni stricte de la Moscova, pentru a vă spune că este vorba despre o lovitură de stat provocată de România”, a insistat el. „Frapantă rapiditate a reacţiei ruseşti”, remarcă ziarul „Le Monde”. Voronin a acuzat o posibilă implicare a României în acţiunile de protest abia pe la ora 16.00, adică peste o oră după discuţia lui Cijov cu oficialul european.