video | IUBITA secretă a lui Vladimir Ilici LENIN. Scrisori INCENDIARE | Video

După desfiinţarea URSS, o parte a arhivelor sovietice dezvăluiau un Lenin căsătorit din obligaţie şi îndrăgostit iremediabil de o femeie cu nume ciudat: Inessa Armand.

a 22 iulie 1898, Lenin se căsătorea cu Nadejda Krupskaia - o tovarăşă de idei. Dar Inessa şi Lenin au devenit inseparabili din clipa când s-au cunoscut, în 1909. Ca un blestem pentru Krupskaia, Inessa va urmat pretutindeni familia Ulianov.

Fire exaltată, educată în spiritul revoluţiei franceze, apropiată de mişcarea revoluţionară din Rusia...Lenin o ruga mereu să interpreteze „Patetica” lui Beethoven „şi o asculta ca vrăjit”, după cum spuneau gurile rele care băgau mâna în foc că aşa l-a cucerit!

Se lumina casa

Născută la Paris, din dragostea unui celebru tenor francez, Theodore Stephane, pentru Nathalie Wild, jumătate englezoaică, jumătate franţuzoaică, micuţa Ines a fost înfiată de o mătuşă, guvernantă în Rusia. Mai târziu, numele i-a fost rusificat, transformându-se în Inessa. Destinul a fost darnic cu ea: s-a căsătorit cu Aleksandr Armand, moştenitorul unei familii de industriaşi de textile ruşi, proveniţi din emigranţi francezi.

În 1903 năştea un copil care nu mai era al soţului ei, ci al fratelui lui mai mic, Vladimir, de numai 18 ani. Aleksandr şi Inessa, adepţi ai "amorului liber", n-au înaintat divorţ. Iată ce nota în jurnalul său chiar Nadejda Krupskaia: "Se luminează casa când intră Inessa. Nimic nu îi este indiferent. Trece totul prin filtrul inimii". După mulţi ani de "menage à trois", Krupskaia se resemnase.

Stăteau de vorbă ore în şir

În 1991, Anatoli Latâsev cerceta un timp, ca membru specialist în cadrul unei  comisii guvernamentale, Arhivele centrale ale PCUS, printre care şi lucrările şi corespondenţa lui Lenin. Istoricul rus vorbeşte în una din cărţile sale despre această corespondenţă, şi publică un fragment din scrisoarea Inessei Armand, din Paris, către Lenin, aflat la Cracovia: "Ne-am despărţit, iubitule, ne-am  despărţit! Ce dureros. Ştiu, simt, că nu vei mai veni niciodată aici! Abia acum, mergând singură pe străzile pe unde am hoinărit împreună, am înţeles cu adevărat ce loc imens ai ocupat tu în viaţa mea înca de pe când erai aici, la Paris, că aproape întreaga (mea) activitate de aici a fost legată prin mii de fire de gândul la tine. Înca nu eram atât de îndrăgostită de tine, dar te iubeam şi atunci foarte mult. Acum aş rezista poate şi fără sărutările tale, m-aş mulţumi doar să te văd, să mai stăm de vorbă. Asta nu ar face nimănui nici un rău. De ce nu am parte macar de atâta? Mă întrebi dacă nu sunt supărată pe tine că ai hotarât să ne despărţim. Nu, pentru că eu cred că ai făcut asta nu ca să-ţi fie ţie bine...". Toate sursele istorice confirmă că cei doi s-au cunoscut la Paris în 1909, dar  revoluţionarul rus a început să îi acorde mai multă atenţie Inessei de-abia începând cu anul următor. Se întâlneau la Café de l'avenue d'Orleans, unde stăteau de vorbă ore în şir...

De fapt, conform biografilor, corespondenţa dintre Lenin şi Inessa, chiar şi atunci când  tratează problemele politice în care erau angrenaţi, lasă să se întrevadă apropierea, deşi autorii ei fac tot posibilul pentru a o ascunde. „Corespondenţa lor este de un incendiar subtil”, nota unul dintre biografii ruşi care au studiat trecutul lui Lenin.

Epilog

Pe 11 septembrie 1920, Pravda dădea publicităţii un comunicat al Comisariatului poporului pentru sănătate: "Înainte de a părăsi teritoriul Rusiei, holera a mai făcut o victimă: Inessa Armand". Inessa a fost înmormântata în Piata Rosie. Printre coroanele de flori de pe mormânt era si una, mai modesta, cu urmatorul text: "Tovarasei Inessa din partea lui V. I. Lenin".

Urna cu cenuşa franţuzoaicei a fost depusa în zidul Kremlinului...