Petru Bogatu spune că Publika TV riscă să rămână „străin acasă”

Televiziunea investitorului român ridică, înainte încă de a se lansa, mai multe semne de întrebare în ceea ce priveşte strategiile ei de conturare a propriei identităţi, scrie analistul Petru Bogatu într-un articol publicat în Jurnal de Chişinău.

Se anunţă că 20 la sută din programul său Publika TV îl va transmite în limba rusă. Nu este vorba, deci, de o emisiune-două, ceea ce ar fi de înţeles, ci de un mod de exprimare. De aici, în treacăt fie spus, şi litera K în denumirea postului. Astfel, redacţia de la Chişinău a canalului românesc Realitatea TV pretinde să comunice cu basarabenii în două limbi. De unde şi senzaţia că televiziunea ţine cu tot dinadinsul să se impună drept una preponderent cosmopolită.

Se pleacă, probabil, de la premisa că majoritatea populaţiei, fiind bilingvă, este nu numai capabilă să urmărească emisiunile şi în română, şi în rusă, ci şi nepăsătoare faţă de limba în care i se transmite mesajul. În acelaşi timp, se speră, pesemne, că pe această cale se va putea capta segmentul de telespectatori din sânul minorităţilor naţionale care nu posedă româna. Fals. E un calcul total greşit, spune Petru Bogatu.

Se vede de la o poştă că nici SOV, nici managerii săi nu cunosc Republica Moldova. Habar n-au de specificitatea publicului autohton. E de mirare că ei nu cunosc nici Belgia. Ce are una cu alta? Multe. Experienţa ţării multilingve aflată în inima bătrânului continent este extrem de relevantă pentru noi. Să ne lămurim.

Autoidentificarea naţională deficitară a populaţiei majoritare din Republica Moldova îi induce de multe ori senzaţia de neîmplinire sau frustrare. Acest fapt exacerbează până la refuz factorul lingvistic. În Basarabia, limba română, după cum ar zice laureatul Premiului Nobel pentru literatură, Herta Muller, este instantaneu şi necondiţionat prezentă, la fel ca propria-ţi piele. Şi tot atât de vulnerabilă ca aceasta, atunci când alţii o nesocotesc, o desconsideră sau chiar o interzic.

Un post de televiziune sau de radio care îşi va propune să vorbească în două limbi va fi perceput drept venetic atât de românolingvi, cât şi de rusolingvi. De acest lucru s-a convins, de exemplu, canalul Pro TV Chişinău care acum câţiva ani a încercat, fără succes, să lanseze mai multe programe în limba rusă, afirmă Petru Bogatu.

Ar mai fi de adăugat că Publika TV, fiind o televiziune de nişă, va avea un public, de regulă, cu educaţie medie sau superioară. Altfel zis, se va adresa unor oameni care au conştiinţă naţională bine definită. În această situaţie, canalul lui SOV riscă, aidoma eroului dintr-un celebru film de Nikita Mihalkov, să rămână străin acasă.

Articolul integral îl găsiţi AICI.