Astronomii au asistat in premiera la "hranirea" a unei planete pe cale sa se nasca

Astronomii au asistat pentru prima data la fenomenul de "hranire" a unei planete pe cale sa se nasca, aflata la o distanta de 450 de ani-lumina de Terra.

Cu ajutorul radiotelescopului ALMA, considerat cel mai vast proiect astronomic terestru, aflat in desertul chilian Atacama, oamenii de stiinta au putut sa observe acest moment-cheie, o premiera stiintifica, care a confirmat teoriile despre formarea planetelor gazoase uriase.

Astronomii de la Observatorul European Austral (ESO) studiau o stea tanara, denumita "HD 142527", care este inconjurata de un urias disc de gaz si praf cosmic - ramasite ale unui nor cosmic din care s-a format aceasta stea.

Acel disc este in realitate alcatuit din doua parti distincte, separate de un imens spatiu vid. Discul intern inconjoara steaua si se intinde pana la o distanta echivalenta cu orbita planetei Saturn in jurul Soarelui, in timp ce discul extern incepe de la un punct aflat la o distanta de 14 ori mai mare decat raza discului intern.

Potrivit teoreticienilor, planetele uriase "cresc" absorbind gazul din discul extern prin scurgeri gazoase care formeaza "poduri" ce traverseaza spatiul vid din interiorul discului, scrie MEDIAFAX.

"Astronomii au prezis existenta acestor scurgeri, dar este pentru prima data cand am putut sa le observam direct", a declarat intr-un comunicat emis de ESO Simon Casassus de la Universitatea din Chile, coordonatorul acestui studiu.

Folosind reteaua de antene submilimetrice a retelei ALMA, care opereaza in lungimi de unda insensibile la lumina stralucitoare emanata de HD 142527, Simon Casassus si colaboratorii lui au putut sa analizeze structura gazului si a prafului cosmic situate in jurul acestei stele.

Ei au descoperit doua scurgeri de gaze dense care se deverseaza din discul extern spre discul intern.

"Credem ca exista o planeta uriasa ce este ascunsa acolo si ca ea este cauza acestor doua scurgeri. Planetele cresc absorbind gazul din discul extern, iar ele «mananca» fara maniere: restul gazului da pe afara si alimenteaza discul intern din jurul stelei", a explicat Sebastian Pérez, colaborator al acestui studiu, ce a fost publicat miercuri in revista britanica Nature.