Întâlnirea online s-a încheiat. Relațiile moldo-române între naționalism patriotic și pragmatism european a fost tema discuției cititorilor HotNews.md cu jurnalistul Victor Nichituș
28.11.2012 Actual
991
Sursa imagine: flux.md
Relațiile moldo-române întotdeauna au oscilat între naționalism patriotic și pragmatism european.
Cauzele acestor abordări și situația curentă a relațiilor dintre Chișinău și București au fost dezbătute în cadrul întâlnirii online a cititorilor HotNews.md cu jurnalistul roman Victor Nichituș, stabilit de 20 de ani la Chișinău.
Răspunsurile la întrebările cititorilor HotNews.md le găsiți mai jos.
Mulțumim tuturor participanților!
Nota redactiei:
*Pentru a păstra coerența și relevanța discuției, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunțate, care nu conțin întrebari sau care constau în atacuri la persoană.
*Vă rugăm sa nu adresati mai mult de două întrebări pentru a da posibilitate invitaților să raspundă la cât mai multe probleme ridicate de cititori. Postările lungi sau care conțin mai mult de doua intrebari nu vor fi validate.
- Întrebarea #1 — Ion Cretu: explicat va rog de ce Romania se baga mereu peste noi? doar se stie ca moldovenii nu vor nici un fel de unire!
- Victor Nichituș: Stimate domnule Crețu, afirmația că statul român se amestecă în treburile interne ale Republicii Moldova este una ușor deplasată. Este firesc ca din moment ce există o unitate de limbă și de istorie comună, pe aceste componente să existe un sprijin.
Exact același tip de sprijin îl practică Federația Rusă pentru comunitățile ruse existente în Republica Moldova. Pot adăuga că statul român a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova iar sprijinul tehnic, diplomatic și financiar acordat de către guvernul condus de premierul român Petru Roman la începutul anilor 90 a fost unul considerabil.
La cea de a doua afirmație a domniei voastre, referitoare la faptul că moldoveni nu vor unire vă pot răspunde printr-o întrebare – oare băgați mâna în foc că românii, la rândul lor, vor unire?
La nivelul maselor populare, odată cu intrarea statului român în Uniunea Europeană, ideea reunirii cu Basarabia, s-a epuizat. - Întrebarea #2 — Grigore: Ce parere aveti despre o eventuala unire teritoriala a celor doua state romanesti?
- Victor Nichituș: Nu cred într-o eventuală unire teritorială a celor două state românești. Complicatele realități economico-financiare ale sfârșitului de an 2012, vorbesc de la sine.
La începutul anilor 90, ideea a prins la nivel de mase de o parte și de alta a Prutului, unii observatori ai fenomenului politic continuă să afirme că s-a ratat o posibilitate unică în istorie. Îmi permit să afirm că odată înfăptuită acea unică oportunitate istorică, alternativa ca statul român să facă parte din CSI creștea în mod proporțional.
Cred însă în dispariția graniței dintre România și Republica Moldova, cred într-o mai mare conexiune a economiei celor două state și cred în libera circulație a cetățenilor de pe ambele maluri de Prut. Iar aceste lucruri pot avea loc odată cu apropierea Chișinăului de Uniunea Europeană. - Întrebarea #3 — Diana: am inteles ca locuiti de 20 de ani in moldova/ prin ce se aseamana si prin ce se deosebesc moldovenii de romani?
- Victor Nichituș: O întrebare de zece puncte, Diana. Evident, există asemănări – comunitatea de limbă, de istorie este una care ne face pe alocuri să fim aceiași.
Provenim din același tip etno-genetic care s-a format în spațiul carpato-danubiano-pontic, deci avem aceleași vechi tradiții ancestral populare și respectăm aceleași ritualuri de naștere sau înmormântare.
Există însă și diferențe – poate diferența principală e cea care a fost sesizată de fiul meu – românii de acasă, nu vorbesc rusa. Sovietizarea forțată a fostelor state membre a URSS a dus la creșterea, în rândul populațiilor autohtone, nivelului de cunoaștere a limbii ruse deci și integrarea în spațiul cultural sovietic.
Odată cu sovietizarea, s-a ajuns și la formarea în spațiul dintre Prut și Nistru, a ceea ce filozoful Alexandru Zinoviev numea homo sovieticus. Vă pot asigura că omul nou pe care Ceaușescu și-l dorea creat în România, este diferit față de homo sovieticus. - Întrebarea #4 — Hector: Din tot Neamul Românesc, Basarabenii sunt cei mai ...? Va multumesc pentru raspuns .
- Victor Nichituș: Trebuie să dăm Cezarului, ce e al Cezarului – basarabenii, din punct de vedere lingvistic, sunt cei mai rezistenți. Deși tăvălugul istoriei a mers peste ei timp de 200 de ani, nu au uitat limba română și vechile tradiții românești.
- Întrebarea #5 — Dumitru: Cum credeți, de ce majoritatea unioniștilor îi disprețuiesc pe cei care nu doresc unirea? Suntem frați sau nu?
Așa numiții lideri ai unionismului în Moldova sunt bădărani. De ce? - Victor Nichituș: Nu sunt de acord că majoritatea unioniștilor din Republica Moldova îi disprețuiesc pe ceilalți. Existența unui deficit de comunicare face ca discuțiile, firești de altfel, să se desfășoare în contradictoriu, iar de aici și impresia că nu poate fi găsit un compromis între cele două părți.
Compromisul necesar poate fi realizat odată cu integrarea Moldovei de la est de Prut în Uniunea Europeană. Un drum lung dar deloc imposibil. Referitor la opinia domniei voastre că anumiți lideri unioniști ar fi bădărani, vă pot spune că în situații extreme, politicienii pot fi nepoliticoși.
Nu acceptați faptul că în anumite împrejurări, evenimentele politice nedorite pot fi depășite doar printr-o lipsă de politețe? Ați văzut politicieni care să se comporte doar conform codului manierelor elegante?
(Bădăran – persoană nepoliticoasă, cu apucături grosolane) - Întrebarea #6 — Marius: exista vointa politica la Chisinau pentru o Unire?
- Victor Nichituș: O întrebare capcană. Despre voință politică putem vorbi doar în momentul în care o formațiune politică ajunge la guvernare. Istoria contemporană a Republicii Moldova arată că nici o formațiune politică moldovenească care a guvernat în statul moldav, nu și-a pus în plan reunirea cu statul român.
În prezent putem vorbi despre o fermă voință politică de apropiere de standardele și criteriile de la Copenhaga, necesare aderării la Uniunea Europeană. - Întrebarea #7 — Alex: Avem noi un deputat in Romania - Tudor Pantaru. Sa zbatut el pentru multe bune in relatii cu Rom si Md. Insa politicienii romani NE AU DE MANA A DOUA. Si vesnic scuipa in partea noastra - adica ne INJOSESC. Chear si politica fata de RM este fara stima. De ce nu recunosc ca RM este o tara si foarte influientata de EST si ca ei SE TEM de rusi si nu vrau mari schimbari in rellatii. Daca ar fi fara TEAMA ar face o FRATIE adevarata...dar nu COZI cu cetatenia si VIZELE
- Victor Nichituș: Nu cred că oficialii de la București îi consideră pe cei moldoveni ca fiind de o categorie secundă. Nimeni, la București, Praga sau Berlin, nu își permite a-l desconsidera pe ministrul Leancă, pe ministrul Lazăr, pe ambasadorul Oleg Serebrean, ori pe premierul Filat.
Sentimentul de inferioritate apare doar la cei care nu au depus eforturi pentru a putea avea o discuție de la egal la egal cu interlocutorul lor. Sentimentele de fraternitate la care faceți apel, desigur există, însă ele nu trebuie să înlocuiască calitatea comportamentului uman. Dacă îți ofensezi fratele, ori îi tragi o palmă, oare el îți va întoarce și celălalt obraz?
Cât despre cozile de la Consulatul României, vă pot spune că nici eu nu sunt încântat de ele. Se pare însă că există voință ca diferiții intermediari să fie răriți iar lucrătorii să fie mai operativi. - Întrebarea #8 — Rusu Gheorghe: eu nu cred ca moldovenii si romanii sint aceiasi natie, dar cred ca tarile noastre trebuie sa aiba integrare economica foarte puternica. nu credeti ca asa se poate face unirea, care le-ar conveni si rusilor de aici, da nu prin marsuri de doi bani?
- Victor Nichituș: O comunitate stabilă de oameni, istoricește constituită ca stat, apărută pe baza unității de limbă, de teritoriu, de viață economică și de factură psihică, care se manifestă în particularități specifice ale culturii naționale și în conștiința originii și a sorții comune, iată ce reprezintă națiunea.
România și Republica Moldova au o unitate de limbă, au o istorie comună și au particularități specifice culturii naționale și o conștiință comună a originii. Nu avem o viață economică și o viață psihică comună – aici suntem deosebiți. Începutul anilor 90 a fost propice pentru crearea unor întreprinderi de producție mixte, moldo-române, care să facă ciorapi, încălțăminte, lapte, etc. S-a ratat această integrare economică, integrare care prin faptă ar fi redus din deosebiri.
S-a ratat construcția de poduri peste Prut, poduri peste care ar fi putut trece produsul finit comun care ar fi putut fi găsit la Iași, Bălți, Chișinău și Galați. Știați că de 20 și ceva de ani de la bunele relații dintre cele două state românești, vecine și prietene, tot doar cinci poduri avem peste Prut?
Or fi ele bune marșurile ori podurile de flori, ce păcat că ele nu susțin camioanele încărcate cu legume din Bălți spre a fi vândute la Botoșani. - Întrebarea #9 — Vasy: Am o intrebare sau mai multe la dumnevoastra:-
-ce credeti ca trebuie facut sau cum trebuie de procedat ca lumea sa inteleaga ca romanii si moldovenii nu sunt notiuni separate, si ca e cum ai spune romanii si ardelenii sau romanii si muntenii??
-adica, credeti ca forurile de intelectuali ar trebui sa sustina si sa explice la populatie ca moldovenii sunt una din cele 3 mari categorii de romani, muntenii, ardelenii si moldovenii?
-ce este de facut?
-cum se pot sustine adica sa avem mai multe posturi TV in limba romana aici in Basarabia? pentru ca pe aici limba romana e amestecata cu multe cuvinte rusasti si populatiei ii vine mai greu sa invete romana altfel...
-ce se poate face ca autoritatile romanesti de la dreapta Prutului sa se intereseze mai multe de noi din Basarabia? cu dobandirea cetateniei avem mari probleme, cu membri de familie fara cetatenie roamana
in acest fel se poate face mai rapid unirea! - Victor Nichituș: - Experiența comună este cea care face ca diferențele să dispară. Există diferențe de mentalitate, dar aceste diferențe, la cei care sunt tineri și au studii superioare, dispar.
- Desigur că aceste foruri își au rostul lor, dar până la urmă, picătura este cea care sparge piatra. Nu cred că forurile de intelectuali vor reuși să-l convingă pe moș Costache de la Cosăuți că el nu e moldovean sadea, și că doar face parte din marea familie de românească.
- Potrivit Legii audiovizualului din Republica Moldova, instituțiile de radio și de televiziune care funcționează pe teritoriul statului moldovean sunt obligate să emită un procentaj destul de ridicat în limba română. Poate ar fi bine ca realizatorii acestor emisiuni să fie mai responsabili și să lucreze mai mult la calitatea lingvistică a acestor produse media autohtone.
- Autoritățile române sunt interesate de ceea ce se petrece în Republica Moldova. Iar pentru că statul moldovean are carențe la capitolul securitate energetică – lucru care vă afectează direct, a fost luată hotărârea de a conecta sistemul moldovenesc de gaze la rețeaua românească. Din impozitele care sunt strânse de statul român și de la rudele mele din România, vor fi găsite 12 milioane de euro pentru construcția conductei de gaze Iași-Ungheni. Prin ea se va putea transporta anual 1,5 miliarde metri cubi de gaze, echivalentul a circa 15% din necesarul de gaze pentru Republica Moldova.
Mai sugerați că autoritățile statului în care m-am născut, nu se interesează de domnia voastră? Referitor la cetățenie pot spune că dobândirea acesteia este una foarte importantă, nu cred că lucrurile trebuie accelerate prea mult. - Întrebarea #10 — Ivan: Mr. Nichituș, șederea dvs. la Chișinău este pentru mine, dacă nu încărcată de mister, atunci foarte și foarte interesantă. Aș vrea să știu ce căutați anume aici? (De obicei, românii de dincolo aleg să plece în țări de prima mână...) Cine va trimis aici și cu ce scop anume (că mai avem pe capul nostru un personaj „enigmatic”, tov. M. Conțiu), asta dacă nu ați ajuns pe hărțuitul pământ al României Mari din proprie inițiativă și nesilit de nimeni?...
P.S. Cât despre Lorena Bogza, lucrurile mi se par cât de cât mai lămurite. - Victor Nichituș: În 1992 a existat un program de schimb de studenți, odată ce tinerii basarabeni veneau la studii în România, s-a pus problema ca și studenții români să vină la studii în Chișinău. Primul ambasador al României la Chișinău, Marian Enache, a fost cel care ne-a întâmpinat, eram în jur de 250 de studenți.
Majoritatea, studiau medicina veterinară, stomatologie, medicină generală. Am preferat să fac a doua facultate la filologia rusă și română. Mi-am întemeiat o familie în Republica Moldova, am realizat primele dezbateri radiofonice politice din spațiul audiovizual autohton și cred că am reușit să pun umărul la menținerea acestui stat pe drumul lui european. Desigur, întrebarea domniei voastre, poartă în ea umbra unei presupuneri – aceea că ar exista posibilitatea ca cineva, cumva, din acest moment teoria conspiraționistă începe a prinde viteză, m-ar fi trimis cu un scop anume în Republica Moldova.
Sunt obișnuit cu asemenea întrebări – unul dintre vice președinții legislativului moldovean în 1999 avea același tip de curiozități ca și domnia voastră, vă răspund la fel. Moldovenii au trei mari secrete – care e cantitatea de zahăr care se pune în vin pentru a fi unul de calitate, câtă apă se pune în mămăligă pentru a fi una gustoasă iar cel de al treilea e că de fapt moldovenii au doar două secrete și nu trei. - Întrebarea #11 — Ilarion Caldare: ce se va intimpla daca majoritatea cetatenilor RM vor avea Cetatenie Romana? ar putea statul roman sa speculeze cu acest fapt pentru a pretinde la un teritoriu locuit de cetateni romani?
- Victor Nichituș: Domnule Ilarion Căldare, potrivit legislației române referitoare la redobândirea cetățeniei românești, nu toți cetățenii Republicii Moldova au posibilitatea să beneficieze de acest drept. Tehnic vorbind, nu există posibilitatea ca majoritatea cetățenilor moldoveni să aibă și cetățenie română.
Înțeleg îngrijorarea domniei voastre, ar putea fi una firească. Nu cred că statul român are pretenții teritoriale supra spațiului pruto-nistrean, cred însă că e de datoria României să depună eforturi consistente pentru a susține românitatea culturală și spirituală existentă în Republica Moldova. - Întrebarea #12 — Redactor HotNews.md: Cum vedeți viitorul relațiilor moldo-române?
- Victor Nichituș: Așteptările cetățenilor moldoveni față de autoritățile române sunt mari – lucru firesc având în vedere că mulți dintre moldoveni prin intermediul pașaportului român au posibilitate să plece la muncă în spațiul european.
Nespuse așteptări, există desigur și din partea autorităților române. Ele țin de ceea ce se numește democrație participativă. Nu e firesc ca locuitorii dintre Prut și Nistru, odată având cetățenia română în buzunar să dea dovadă de absenteism politic, dar lucru acesta se întâmplă.
Ultimele date, neoficiale, vorbesc despre faptul că România ar fi acordat mai mult de 80 de mii de cetățenii locuitorilor din Republica Moldova, la alegeri (prezidențiale, parlamentare) sau la referendum, au participat în jur de zece mii de votanți. Există o vagă impresie că moldovenii folosesc dreptul de a redobândi cetățenia nu din convingere ci doar din nevoie. Cetățenia română îți dă și drepturi dar îți dă și obligații. Ar fi firesc ca la 9 decembrie cei care în Republica Moldova dețin cetățenia română să se prezinte la vot. Este o dovadă a faptului că pașaportul românesc înseamnă mai mult decât un bilet de călătorie spre locul de muncă.
Viitorul relațiilor moldo-române nu stă în mâinile politicienilor de la București sau de la Chișinău, stă în mâinile oamenilor obișnuiți, a oamenilor simpli. Nimeni nu va avea puterea de a pune ziduri la Prut, așa cum nimeni nu poate pune ziduri pe Nistru. Moldovenii sunt un neam isteț care știe să iasă cu bine din nevoile impuse de timpuri.
Pragmatismul european îmbinat cu istețimea moldovenească și agerimea românească poate face ca apropierea dintre cele două maluri să fie una palpabilă. Și sper din tot sufletul ca numărul de poduri peste Prut să crească. - Întrebarea #13 — U.R.: De ce conducerea de la Chişinău nu profită la maximum de disponibilităţile Bucureştiului (care aparent există;... sau nu?)
- Victor Nichituș: Autoritățile române au pus la dispoziția Chișinăului un fond de 100 de milioane de euro. Acești bani, despre care populația din România a spus că sunt luați “de la cheptul copchilului” (am folosit regionalismul basarabean ca să fiu mai bine înțeles) trebuie să fie cheltuiți cît mai bine în interesul cetățenilor moldoveni.
Proiectele propuse de Chișinău oficialilor de la București trebuie să aibă transparență și obligativitatea faptului ca fondurile publice românești să fie cheltuite potrivit legislației românești.
Recent, ambasadorul Lazurca a specificat că statul român este în așteptarea unei liste de proiecte care să respecte cerințele donatorului. Sunt sigur că autoritățile moldovene vor profita de această oportunitate. - Întrebarea #14 — Anonim: Cum de rezistați, ca jurnalist, în condițiile sărăciei moldave? La noi jurnaliștii o duc nu prea ușor: salarii de rahat pentru o muncă aproape sisifică... Voi, jurnaliștilor moldoveni, nu vi se pare că vă bateți cu morile de vânt? Mie mi se pare.
- Victor Nichituș: Trebuie să recunosc că nu este ușor să reziști în condițiile existente în Republica Moldova.
Admit că am fost nevoit să lucrez în mai multe locuri în același timp. Perseverența, munca și răbdarea sunt elementele cheie ale munci de jurnalist. Nu cred că ne batem cu morile de vânt – emisiunea pe care am realizat-o timp de opt ani la postul de radio Nova Chișinău, prima emisiune de dezbateri politice radiofonice de pe FM a fost cea care a ajutat la schimbarea mentalități ascultătorilor mei.
Unii m-au înjurat, alții continuă să mă înjure. Mai important este ceea ce lași în urmă!
Autor: HotNews.md
- 29.11.2012
-
Drumul auto „Ulmu-șoseaua Poltava” a fost dat în exploatare
- 29.11.2012
-
Consilierul municipal Chişinău Elena Hrenova a aderat la socialişti
- 28.11.2012
-
Tender pentru procurarea echipamentului şi serviciilor de instalare a sistemului de videoconferinţe
- 28.11.2012
-
Igor Dodon a avut o întrevedere cu Dirk Schuebel, ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău
- 28.11.2012
-
Au fost încheiate consultările publice pe marginea programului de tranziţie de la televiziunea analogică la cea digitală
Comentarii (3)
Domnule Nichitus,
Am urmarit cu interes dezbaterea, va felicit pentru raspunsurile nuantate si cuprinzatoare. Imi permit sa va semnalez doua inexactitati.
Cozile la sectia consulara de la Chisinau au disparut de la (re)introducerea unui sistem (in fine) eficient de programare prin telefon. Cei care asteapta, uneori, in fata sectiei noastre consulare sunt cetateni programati care, la ora programata, sunt invitati la ghiseu. Oameni prevazatori, multi dintre solicitanti vin mai devreme si creeaza involuntar impresia - doar impresia - unei cozi sau a unei aglomeratii.
In al doilea rind, 1.5 miliarde de m3 este consumul anual al malului drept al Nistrului in momentul de fata, iar prognozele indica faptul ca acest consum va scadea in anii care urmeaza. Prin urmare, gazoductul Iasi-Ungheni e proiectat sa acopere nevoiele actuale si de perspectiva medie ale teritoriului controlat de autoritatile constitutionale de la Chisinau. Cu speranta ca aceasta interventie poate fi utila, Marius Lazurca.
Excelență,
vă mulțumesc pentru aprecieri. Recunosc că răspunsurile mele au fost ușor inspirate și din evoluția domniei Voastre de luni seara. Permiteți-mi cu această ocazie să vă felicit pentru deschiderea pe care o aveți față de presa autohtonă.
Trebuie de recunoscut că ceea ce se vede în fața secției consulare induce în eroare pe mai mulți, nu numai pe mine. Sper ca eforturile care se fac pentru fluidizarea publicului să fie de bun augur.
Nu sînt tare în chestiuni tehnice - vă mulțumesc pentru utila precizare, chiar nu aveam de unde stii toate acestea.
În speranța că la 1 decembrie vom avea posibilitatea să sărbătorim împreună Ziua Națională a României vă prezint omagiile mele.
Cu respect, Victor Nichituș
Ambasadorul romana are iluzii.Pacat. Acelasi lucu s-a intimplat cu precedentii ambasadori. Doar cei de la consulat stiu realitatea. Ma refer la administratorii consulatului. Umilinta continua. Cel mai interesant ca ordine de facut e foarte usor. Nu se doreste. Umilinta probabil e sloganul principal al regulamentelor consulare romanesti.