Partidele din Republica Moldova au afilieri internaționale. Aceste apartenențe politice aduc partidelor autohtone beneficii de vizibilitate dar și un considerabil suport tehnic. Politicienii moldoveni la rândul lor, își manifestă atașamentul politic prin modul în care se comportă la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).

Partidul Comuniștilor este membru cu drepturi depline al Partidului Stânga Europeană, deci la Consiliul Europei, votul domnului Petrenco va fi în concordanță cu votul comuniștilor europeni. Partidul Democrat colaborează cu Partidul Socialiștilor Europeni, așadar comportamentul politic al domnului Corman va fi același cu al socialiștilor. Grupul democraților și liberalilor europeni le-au adoptat pe moldovencele, Guțu și Fusu, iar la familia popularilor europeni au aderat liberal-democrații Palihovici și Ghilețchi.

Săptămâna trecută, la APCE, s-a dezbătut un raport referitor la îndeplinirea angajamentelor asumate de către Federația Rusă față de Consiliul Europei. Modul în care s-au comportat deputații moldoveni  la această dezbatere, a scos în evidență faptul că există excepții în care reprezentanții partidelor pot să nu țină cont de afilierea lor politică, fie ea și internațională.

La raportul dedicat Federației Ruse,senatorul român Viorel Badea, a depus cinci amendamente. Parlamentarii români Cezar Preda şi Tudor Panţîru , dar și deputaţii moldoveni Liliana Palihovici, Valeriu Ghileţchi, Ana Guţu au susținut aceste amendamente. 

Unul dintre amendamentele introduse de senatorul Viorel Badea a fost foarte  explicit: „Să fie restituit Tezaurul României, evacuat temporar la Moscova în timpul Primului Război Mondial, în baza unui acord bilateral între autorităţile române şi cele ruse prin care Guvernul Rusiei garanta siguranţa transportului, siguranţa depozitării şi a înapoierii în România a amintitului tezaur. Restituirea poate începe cu aurul Băncii Naţionale a României alcătuit din 93,4 tone în lingouri şi monezi”.

La adresa, http://assembly.coe.int/ASP/AssemblyList/AL_GroupsList_E.asp, găsim afilierea politică a tuturor deputaților APCE. Susținerea de care a beneficiat  amendamentul introdus de către senatorul Badea, a fost una venită din diferite grupări politice. Deputații Cezar Preda, Liliana Palihovici, Valeriu Ghilețchi fac parte din grupul popularilor europeni, deputatul Ana Guțu este membru al grupului liberalilor și democraților europeni, deputatul Panțîru este membru al grupului socialiștilor europeni. În acțiunea lor, toți acești deputați au fost uniți de restabilirea adevărului istoric și de sprijinul acordat solidar, pentru rezolvarea unei probleme importante pentru statul român.

Singurul care s-a pronunțat împotriva amendamentului discutat la Consiliul Europei, a fost liderul numerosului grup al socialiștilor europeni, deputatul elveţian Andreas Gross, el a spus că : „Amendamentul este foarte simpatic, deoarece se referă la aurul care a fost topit şi apoi amestecat cu aurul rusesc, deoarece România a câştigat Basarabia. Dacă România încă crede că Rusia nu s-a purtat corect, atunci asta este o chestiune de negociere bilaterală şi nu îşi găseşte locul în rezoluţia noastră”. Tonul dat de Andreas Gross colegilor săi socialiști a făcut ca amendamentul să nu fie votat. Printre cei care nu au dorit ca tezaurul statului român să se întoarcă la București, s-a numărat și deputatul Partidului Democrat, Igor Corman.

Atitudinea lui Corman ar fi fost una corectă dacă actualul președintele al Comisiei parlamentare pentru politică externă a Parlamentului de la Chișinău, nu ar fi absolvit pe banii statului român, în anul 1992, Facultatea de istorie a Universității „Al.I.Cuza” din Iași. În perioada cuprinsă între 1992-1994, beneficiind de o bursă acordată tot din banii contribuabilului român, domnia sa a efectuat și studiile de doctorat la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iași.

Înțelegem prioritățile afilierii politice internaționale a domnului Corman. S-a dovedit însă, că la ceasuri importante, afilierea politică internațională a putut fi ocolită. S-a dovedit că pe subiecte care reprezintă o importanță deosebită pentru România dar și pentru Republica Moldova, orientările politice nu au reprezentat o piedică în calea unei necesare solidarități. O solidaritate simbolică care este dată de comuniunea de limbă și de istorie. Acea istorie comună în care domnul Corman este doctor!

La două luni de la preluarea mandatului, Titus Corlățean, ministrul de externe al României, declara că „problema Tezaurului României depozitat în Rusia, în timpul primului război mondial, reprezintă o problemă extrem de importantă pentru România”. “Noi am luat notă cu mare atenţie şi interes de textul şi amendamentul respectiv adoptat de APCE , pentru că aceste texte vin în întâmpinarea demersurilor pe care partea română le face, pe un subiect care prezintă o importanţă deosebită şi de natură istorică, şi de natură simbolică, pentru România. Va rămâne o prioritate pentru noi”, a declarat Titus Corlăţean.

Chiar dacă statul român a depus eforturi pentru dezvoltarea însușirilor intelectuale și morale ale lui Corman, iată că, peste timp, solidaritatea moldo-română, de limbă și istorie comună, nu a reușit să fie prioritară și pentru domnia sa. Lucru firesc, odată ce liderul partidului din care face parte, se răzgândește la tot pasul.

Aceste „răzgândiri” ale democraților moldoveni vin să pună pe gânduri. Peste o lună, competiția electorală din România se va extinde și în spațiul dintre Prut și Nistru. Cui vor acorda sprijin logistic, democrații lui Marian Lupu? Colegilor social democrați aflați la guvernare în România, cu care sunt uniți în familia socialiștilor europeni sau democrat liberalilor lui Băsescu? Va susține Diacov mai vechile cunoștințe ale domniei sale ori va face ce-i va spune Plahotniuc?