39 de limbi moldoveneşti

Cel puţin atâtea limbi moldoveneşti ar trebui să existe în Republica Moldova, dacă urmăm „logica” rusească-prostească conform căreia limba vorbită în Moldova nu poate fi numită română, deoarece este vorbită în Moldova! Prea greu de înţeles?! „Moldova-limba moldovenească”, „România-limba română”.

„Logica” respectivă trebuie aplicată şi celorlalte limbi vorbite pe teritoriul Moldovei! N-ar fi corect faţă de concetăţenii noştri minoritari să omitem să le denumim şi limbile lor native! Ar fi o dovadă de descriminare! Iar noi tindem spre Europa!

Recensământul din 2004 a revelat următorul tablou etnic al Republicii Moldova: moldoveni, ucraineni, ruşi, găgăuzi, români, bulgari, albanezi, arabi, armeni, azerbaidjeni, başkiri, belaruşi, ceceni, cehi, ciuvaşi, comi, coreeni, estonieni, evrei, georgieni, greci, italieni, kazahi, letoni, lezghini, lituanieni, marieneni, mordvini, nemţi, osetini, polonezi, tadjici, tătari, turci, turkmeni, ţigani, udmurţi, unguri, uzbeci.
Mai există 745 de persoane de alte naţionalităţi şi 14020 de persoane care nu şi-au declarat naţionalitatea.

Presupunând că cel puţin unul din reprezentanţii etniilor conlocuitoare vorbeşte limba naţională corespunzătoare, reiese că în Moldova există cel puţin 39 de limbi care trebuie denumite limbi moldoveneşti fiindcă sunt vorbite în Moldova. Asta fără să numărăm şi limbile străine care se predau în şcoli şi universităţi, limbile străine care se utilizează în reprezentanţele diplomatice şi companiile internaţionale prezente în Chişinău, limbile străine vorbite de turiştii mai mult sau mai puţin exotici. Care la fel trebuie considerate limbi moldoveneşti, deoarece sunt vorbite… în Moldova!

„Logica” asta idioată este, de altfel, foarte ofertantă!

Or, aplicând-o în practică s-ar rezolva problema necunoaşterii de către minorităţile rusofone a limbii majorităţii! Căci cu toţii vom vorbi limba moldovenească!

Mai mult chiar: n-am avea nevoie de dublarea sau subtitrarea filmelor, de traducerea actelor şi literaturii străine, de interpreţi pentru oficialii străini! Căci orice limbă va deveni automat, odată „intrată” în Moldova, limbă moldovenească!

E drept că moldovenii plecaţi peste hotare nu vor mai putea fi consideraţi vorbitori de limbă moldovenească. În schimb, aplicând „logica” rusească-prostească, ei s-ar integra de minune în comunităţile respective, devenind automat vorbitori de italiană, spaniolă, rusă, greacă, turcă, germană etc. etc.

Mai greu le va fi celor plecaţi în America. Lumea ar putea să-i considere neadecvaţi! Se vor pomeni imediat vorbitori de „limbă americană”. Şi celor plecaţi în Canada – „limba canadiană”, pe alocuri „quebecoază”, în Cipru – „cipriotă” (şi în partea greacă şi în cea turcă), în Belgia – „belgiană” (căci franceza, olandeza şi germana pot fi vorbite „doar în Franţa, Olanda şi Germania”), în Austria – „austriacă” (nu germană).

Când se vor pomeni în vacanţă în staţiunile din ţările arabe limba vorbită de moldoveni va deveni instantaneu „egipteană” sau „emirato-arabo-unită”, „tunisiană” sau „marocană” etc. etc.

Cei care vor ajunge în America Latină vor vorbi „mexicana”, „braziliana”, „columbiana”, „honduriana”. La fel şi cei cu „australiana” şi „neozeelandeza”. Elveţia – „elveţiana”. „Logic”, nu?!

Şi chiar de moldovenii, văzând cât de uşor se integrează lingvistic în ţările străine, nu vor mai vrea să revină în Moldova, convingându-i şi pe alţii să emigreze, pericolul depopulării ţării şi dispariţiei limbii moldoveneşti nu va exista niciodată! Fiindcă chiar de viitorii locuitori ai Moldovei vor fi originari din China, Sudan, Vietnam, Sicilia, Polul Nord, fosa Marianelor, inelele lui Saturn, odată ajunşi pe pământ moldovenesc ei vorbi deveni automat vorbitori de limbă moldovenească! Nu contează idiomurile, importantă e doar denumirea!

Astfel donii harbuzari de stat şi alţi idioţi, cu limbi politice, stataliste, patriotice, plebiscitare,  îşi vor dormi împăcaţi somnul de veci – limba moldovenească va dăinui veşnic!