RĂSPUNS lui Şelin: AIE să organizeze o campanie paneuropeană!

Aberantul referendum sprijinit de Şelin şi anturajul său nu merită atenţie, pentru că se referă la un obiectiv geopolitic prea îndepărtat, intangibil şi complicat, cel puţin pentru Republica Moldova în anul 2012. Statutul de observator al Comunităţii Economice Euroasiatice obţinut în 2002, încă pe timpul guvernării comuniste, nu a produs efecte clare pentru ţară. Dar aceasta nu a împiedicat PSDM-ul să preia mesajul euroasiatic, abandonat de comuniştii concentraţi pe probleme mai existenţialiste, şi contrar poziţiei oficiale a conducerii ţării, scrie Denis Cenuşa pe blog.

EvrAzEs – organizaţie pentru dividende politice şi loialitatea Moscovei

Accesul pe care l-au avut comuniştii pro-ruşi la documentele deschise ale organizaţiei internaţionale economice, cunoscută sub denumirea de EvrAzEs, dar şi tribuna oferită pentru statele observatoare, nu au fost deloc valorificate timp de 7 ani. Cu toate acestea, social-democraţii vor să aprofundeze ţara în proiectul EvrAzEs fără a trage concluzii din experienţa necunoscută a comuniştilor.

În linii mari, statutul de observator în această organizaţie a fost o formalitate, un brand geopolitic, folosit de comunişti pentru a monopoliza nişa pro-rusă a politicului moldovenesc, demonstrând loialitate Moscovei. După ce Şelin s-a ciocnit cu un scepticism pe plan extern, fiind totalmente neglijat în Est, acesta vrea să intre în graţia Moscovei prin consolidarea viziunilor eurosceptice, dar cu favorizarea sentimentelor euroasiatice printre moldoveni.

Referendumul EvrAzEs – test european pentru AIE

Provocarea evidentă pusă la cale de social-democraţi şi atacul împotriva interesului naţional – integrarea europeană, trebuie să fie evaluată cu seriozitate de guvernanţi, deşi iniaţitiva în sine este absurdă şi incompatibilă cu realităţile geopolitice şi cu agenda politică curentă din ţară.

Sondajele publice arată că peste jumătate din populaţie este puternic dominată de nostalgii pro-estice, deşi este condusă de o guvernare ce se declară drept pro-europeană. De aceea, liderii pro-europeni sunt obligaţi să-şi dovedească sustenabilitatea tezelor paneuropene, vociferate fără careva rezerve în campaniile electorale din perioada 2009-2011.

Justificat sau nu, dar referendumul referitor la EvrAzEs are dreptul la viaţă, însă un eventual rezultat pozitiv va însemna o lovitură de graţie împotriva AIE-2, ce poate clătina bazele vectorului european al clasei politice şi a societăţii per ansamblu.

În combinaţie cu anxietatea şi duşmănia faţă de proiecte europene particulare, cum ar fi legea anti-discriminare, acest referendum şi impactul lui public ar putea însemna apusul europeismului în Republica Moldova. În prezent, UE şi instituţiile sale deja se confruntă cu o criză de imagine peste hotarele sale, de aceea, şocuri identitare la nivel regional şi local pot avea consecinţe imprevizibile, scrie Denis Cenuşa.

Dihotomia geopolitică a moldovenilor

Se ştie bine că moldovenii sunt divizaţi în două tabere principale. Pragmaticii şi nostalgicii pro-ruşi/euroasiatici este grupul reprezentat de emigranţii moldoveni sezonieri din Rusia, alolingvii, moldoveniştii şi populaţia în etate etc.

A doua categorie este constituită din pragmaticii pro-europeni şi adepţii românismului, din care fac parte rudele emigranţilor moldoveni din statele europene, cetăţenii moldoveni cu viziuni şi paşapoarte româneşti, societatea civilă pro-occidentală etc.

Dacă Alianţa pentru Integrare Europeană există cu adevărat, o campanie colectivă paneuropeană urmează să înceapă fără întârziere. Cât de contradictoriu nu ar părea, dar referendumul despre EvrAzEs are şi elemente pozitive, deoarce pune la încercare sustenabilitatea mesajului european în spaţiul pruto-nistrean şi va arata punctele sale vulnerabile. În funcţie de rezultate, vor putea fi evaluate nu doar politicile de informare în domeniul integrării europene (ne)aplicate de AIE-1 şi AIE-2, dar şi activitatea instituţiilor europene (în special a Delegaţiei UE de la Chişinău) care suferă constant înfrângeri mediatice în comunicarea cu publicul larg.