Da, Virginia, Moş Crăciun există!

O fetiţă de opt ani, cuprinsă de îndoieli, a trimis o scrisoare pentru rubrica de întrebări şi răspunsuri a ziarului newyorkez The Sun în care spunea: “Unii dintre micuţii mei prieteni spun că nu există Moş Crăciun. Tata zice să cred ceea ce scrie în The Sun. Vă rog, spuneţi-mi adevărul, există Moş Crăciun?”

Răspunsul care a apărut peste câteva zile în paginile ziarului a fost următorul: “Virginia, micii tăi prieteni greşesc. Ei sunt victime ale neîncrederii şi ale unei vârste pline de îndoieli. Ei nu cred decât ceea ce văd. Ei îşi închipuie că nu poate exista ceva care nu poate fi înţeles de minţile lor mici. Toate minţile, Virginia, sunt mici, atât cele ale oamenilor mari cât şi cele ale copiilor. În acest mare univers al nostru, omul este o simplă insectă, o furnică, în ceea ce priveşte mintea lui comparată cu lumea fără hotare din jur sau cu inteligenţa care ar putea să înţeleagă tot adevărul şi toată cunoaşterea.

Da, Virginia, Moş Crăciun există!. Este tot atât de sigur că el există precum este sigur că există iubire, dărnicie şi devotament, şi tu ştii că acestea sunt din belşug şi dau vieţii tale cea mai înaltă frumuseţe şi bucurie. Vai, ce tristă ar fi lumea dacă nu ar exista Moş Crăciun. Ar fi atât de tristă ca atunci când n-ar exista nici o fată cu numele de Virginia. N-ar mai exista încrederea pe care doar copiii o au, nici poezia, nici poveştile de dragoste care ne fac existenţa mai suportabilă. N-am mai avea nici o bucurie, iar lumina cu care copiii umplu lumea s-ar stinge.

Poţi să nu crezi în Moş Crăciun. Ai putea la fel de bine să nu crezi în zâne. Ai putea să-l rogi pe tatăl tău să angajeze oameni care să supravegheze toate hornurile în ajunul Crăciunului pentru a-l prinde pe Moş, dar chiar dacă nu l-ai vedea cum coboară, ce ar putea dovedi asta? Nimeni nu l-a văzut pe Moş Crăciun, dar asta nu înseamnă că el nu există. Cele mai adevărate lucruri din această lume sunt acelea pe care nici oamenii mari şi nici copiii nu le pot vedea. Ai văzut vreodată zâne dansând în poiană? Cu siguranţă nu, dar asta nu e o dovadă că ele nu sunt acolo. Nimeni nu-şi poate închipui sau imagina toate minunile care rămân nevăzute în lumea noastră. Există un văl care acoperă lumea nevăzută pe care nici cel mai puternic om, nici chiar întreaga forţă strânsă la un loc a celor mai puternici oameni care au trăit vreodată nu l-ar putea da la o parte. Numai credinţa, poezia şi dragostea pot ridica această perdea pentru a vedea şi a descrie frumuseţea divină şi slava de dincolo. Sunt toate astea adevărate? Virginia, în întreaga lume nu există altceva mai adevărat şi mai durabil.

Nu există Moş Crăciun?! Mulţumesc lui Dumnezeu, el trăieşte şi va trăi veşnic. Peste o mie de ani, Virginia, ba chiar peste o sută de mii de ani, el va continua să bucure inimile copiilor.”

Acest dialog în scris s-a petrecut cu mai bine de o sută de ani în urmă, în 1897, dar rămâne la fel de actual în zilelele noastre. Autorul răspunsului, editorialistul Francis Pharacellus Church, a primit cu mare reticenţă sarcina de a-i spune “adevărul” Virginiei, a povestit şeful său, peste ani. Ceea ce a ieşit însă până la urmă din mintea şi, mai ales, din sufletul lui Church a fost atât de apreciat încât răspunsul adresat Virginiei a apărut anual în The Sun până în 1949, când ziarul a dat faliment. Între timp, cu mult înainte, Church murise, fără a avea nici un urmaş.

Fetiţa, pe numele ei întreg Virginia O’Hanlon, a rămas profund marcată de răspunsul primit. Într-atât a crezut ea în ceea ce a scris The Sun încât, ulterior, în aproape o jumătate de secol cât a fost cadru didactic, i-a răspândit mesajul, în moduri tot mai sofisticate, pentru a aduce bucurie în inimile miilor de copii care i-au fost elevi. Ea a murit, în 1971, la vârsta de 81 de ani, într-un orăşel din apropiere de New York.