doc | CNP şi AIRM cer intervenţia urgentă a Guvernului pentru a stopa distrugerea patrimoniului

Consiliului Naţional pentru Participare (CNP), de comun acord cu Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova (AIRM) a expediat astăzi, 27 ianuarie, Prim-ministrului, Vladimir Filat, o scrisoare prin care atrage încă o dată atenţia Guvernului asupra distrugerii monumentelor de importanţă locală şi naţională, ocrotite de stat.

În Chişinău au fost demolate 82 de obiective cu statut de monument (dintre care 44 au fost demolate în perioada 1993-2006, iar 38 de obiective au fost demolate recent, în perioada 2006-2011). 160 de edificii cu statut de monument protejat din Chişinău au suferit intervenţii ilicite, care au prejudiciat grav autenticitatea şi integritatea monumentelor şi a zonelor lor de protecţie. Prin indiferenţa şi inacţiunea factorului uman şi a autorităţilor publice responsabile, 17 edificii se găsesc în proces de ruinare. Dacă ritmurile de demolări şi deteriorări ale monumentelor istorice vor fi păstrate în continuare şi nu vor fi întreprinse măsuri pentru a stopa acest proces, riscăm să pierdem nucleul istoric al Chişinăului.

În teritoriul ţării, monumentele se ruinează de la o zi la alta prin indiferenţa şi lipsa de responsabilitate a autorităţilor. În urma monitorizării efectuate de AIRM în perioada anilor 2010-2011 s-a constatat că circa 40 de conace boiereşti se află în stare de degradare sau degradare avansată, 1 conac a fost demolat (conacul familiei Russo din s. Micăuţi, r. Străşeni) – toate aceste monumente de arhitectură fiind de categorie naţională, iar 18 biserici de lemn care în anul 1993 au fost incluse în Registrul Monumentelor ocrotite de stat, deja nu mai există.

Luând în considerare gravitatea situaţiei şi complexitatea factorilor care au condus la creşterea numărului de distrugeri a patrimoniului arhitectural, Consiliul Naţional pentru Participare, prin demersul din 22 iunie 2011 cu nr. 31-2011, s-a adresat Guvernului Republicii Moldova cu solicitarea de a întreprinde acţiunile necesare ce se impun pentru a stopa fenomenul de demolare şi degradare a patrimoniului arhitectural istoric.

Cu regret, Consiliul nu a primit nici un răspuns la demers. Instituţiile responsabile ale statului nu au intervenit în vreun fel pentru a soluţiona problema, iar situaţia în domeniul protecţiei patrimoniul arhitectural continuă să degradeze.

Mai mult decât atât, în ultimele zile, Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor – una din puţinele instituţii care depune eforturi importante şi ia atitudine publică pentru stoparea degradării şi demolării monumentelor arhitecturale este ţinta unor atacuri din partea Ministrului Culturii, Dlui Boris Focşa, care periclitează buna activitate a Agenţiei. Asupra Agenţiei se exercită presiuni şi controale nejustificate care ar putea fi îndreptate spre reducerea la tăcere a acestei instituţii şi intimidarea angajaţilor.

În aceste condiţii, Consiliul Naţional pentru Participare şi Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, CER REPETAT INTERVENŢIA URGENTĂ a Guvernului în vederea stopării fenomenului de demolare şi degradare a patrimoniului arhitectural istoric, şi anume:
1. Excluderea oricărei imixtiuni în activitatea Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, precum şi a acţiunilor care ar intimida activitatea angajaţilor Agenţiei.
2. Aducerea prevederilor Planului Urbanistic General al mun. Chişinău pentru partea istorică centrală a oraşului în conformitate cu statutul ei de zonă construită protejată de categorie naţională.
3. Instituirea prin Hotărâre de Guvern, în consultare cu AIRM şi societatea civilă, a unui moratoriu pentru anumite tipuri de intervenţii în zona protejată a Centrului istoric al Chişinăului. În pofida moratoriului introdus de către Primăria Chişinău, numai în perioada anului 2011 au fost demolate 9 monumente ocrotite de stat: str. P. Movilă 27B, str. Vlaicu Pîrcălab 71, str. Sarmizegetuza 48/12, str. V. Alecsandri 32, str. Bucureşti 71, str. Bănulescu-Bodoni 4, str. Armenească 31B, str. Dimo 6, Sciusev 82.
4. Instituirea unei subdiviziuni specializate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne – poliţia monumentelor, atribuţia de bază a căruia să fie gestionarea şi monitorizarea situaţiei patrimoniului cultural.
5. Crearea prin Hotărâre de Guvern a Fondului Naţional de Restaurare a Monumentelor.
6. Crearea unei comisii guvernamentale de anchetă cu privire la investigarea cazurilor de demolare şi degradare autorizată a monumentelor de arhitectură (în special pe ultimele cazuri).
7. Iniţierea unei anchete publice pe toate cazurile de demolare şi desfigurare a monumentelor de istorie şi cultură a ţării înregistrate în perioada 2006-2011.
8. Împuternicirea Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor cu dreptul de a aplica amenzi, de a emite dispoziţii de încetare a lucrărilor de construcţie sau/şi demolare şi de a iniţia procese de judecată. (întocmirea proceselor verbale şi chemarea în judecată).
9. Elaborarea de către Ministerul Culturii a unui Plan Naţional de Salvgardare a Patrimoniului Cultural.
10.Adoptarea Regulamentului cu privire la construcţiile şi faţadele care se fac în Zona istorică a oraşului. Nucleul Istoric al Chişinăului trebuie să fie zonă interzisă pentru experienţe urbanistice. Proiectele de construcţie trebuie să se încadreze organic în ambianţa istorică şi să fie coordonate cu Consiliul Naţional de Experţi pentru protecţia monumentelor, din cadrul Ministerului Culturii.
11.Organizarea în cel mai scurt timp posibil a unei Şedinţe speciale de Guvern pentru a audia Rapoartele tuturor instituţiilor responsabile. Solicităm să fie audiate în cadrul şedinţei următoarele persoane şi instituţii:
    - Şeful Inspecţiei de Stat în Construcţii pentru a prezenta un Raport de activitate al instituţiei şi să ofere explicaţii pentru toate cazurile  când nu au intervenit la sesizările cu privire la distrugerea prin demolare şi desfigurare a monumentelor de arhitectură ocrotite de stat.
    - Ministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor pentru a prezenta un Raport de activitate pe marginea acţiunilor întreprinse de instituţiile aflate în subordine care erau responsabile de a opri distrugerea patrimoniului arhitectural (Serviciul de Stat pentru verificarea şi expertizarea proiectelor şi construcţiilor, Inspecţia de Stat în Construcţii, Oficiul Cadastral).
    - Agenţia de Administrare a proprietăţii publice pentru a da explicaţii pe marginea cazurilor de privatizare a monumentelor culturale care conform legii nu pot fi privatizate (un exemplu fiind privatizarea ilegală care s-a făcut pentru monumentul de importanţă naţională din str. Bucureşti 62, Conacul urban Rîşcanu-Derojinschi).