Sute de cetăţeni moldoveni care au redobândit, pe căi legale, cetăţenia română şi sunt astăzi la pensie, an de an, solicită statului român recunoaşterea vechimii în muncă din Republica Moldova şi achitarea pensiei de vârstă în România. Cu toate că procedura este anevoioasă moldovenii cu dublă cetăţenie nu ezită să o urmeze. Motivul – pensiile oferite în România sunt de trei-patru ori mai mari faţă de cele din Republica Moldova.

Basarabenii cu cetăţenie română, chiar dacă nu au plătit o zi asigurări sociale în România, sunt în drept să solicite achitarea pensiei de vârstă de la statul român în temeiul unei Convenţii vechi de 50 de ani, încheiată între România socialistă şi URSS, aprobată prin Decretul nr. 165/1961. Prevederile documentului se aplică şi în prezent între România şi fostele state membre URSS, inclusiv Republica Moldova.

Reşedinţa în România

Drumul spre pensia de peste Prut nu e uşor pentru cei care încearcă să „păcălească” statul român. Majoritatea basarabenilor atunci când depun actele pentru redobândirea cetăţeniei române cer păstrarea domiciliului în Republica Moldova. Asta pentru că puţini sunt cei care solicită cetăţenia română pentru a se stabili cu traiul peste Prut. Legislaţia în vigoare în România prevede că pentru recunoaşterea vechimii în muncă din Republica Moldova şi achitarea pensiei de vârstă, cetăţeanul trebuie să aibă domiciliu stabil în România şi buletin de identitate românesc.

Prin urmare, basarabenii cu dublă cetăţenie şi domiciliu în Republica Moldova, care peste noapte au decis să profite de prevederile Convenţiei încheiate între România şi URSS, trebuie, în primul rând, să-şi schimbe domiciliul peste Prut. Cei care au rude sau prieteni în România pot rezolva această problemă cu uşurinţă. Cetăţenii mai puţin norocoşi pot apela la afacerişti din Chişinău, care, contra plată, oferă „asistenţă în schimbarea domiciliului”. Telefoanele lor pot fi uşor găsite în ziarele de mica publicitate din Republica Moldova.

L-am telefonat pe unul din ei. S-a prezentat Mihai. Bărbatul ne-a explicat „logica” afacerii sale. „Avem în România oamenii noştri care pot convinge, ştii tu cum (râde), un român să-şi dea acordul să înregistreze în casa lui un nou locatar. După asta nu e greu să obţii şi buletinul de identitate. Nimeni nu-ţi cere să renunţi la domiciliul din Moldova. Vei continua să locuieşti în Chişinău. Domiciliul din România va fi într-un fel virtual. Nu te teme că la ei nu se verifică dacă mai eşti la evidenţă în Moldova sau nu”, spune Mihai.
Bărbatul ne-a spus că serviciile sale costă 300 euro. Alt număr de telefon, aceeaşi poveste, însă taxa afaceristului e mai mică – 250 euro.
Recent, unii oferă în ziarele de mica publicitate din Chişinău „reşedinţa la Iaşi, fără intermediari” la preţul de 130 euro. Autorul anunţului oferă următoarele detalii: „Reşedinţă la Iaşi (130 euro), fără intermediari, direct cu stăpânul, ieftin, 100% procedură legală, buletinul în 7 zile calendaristice pe 10 ani”.

Fenomen?

După ce a obţinut domiciliul peste Prut şi buletinul de identitate românesc, persoana poate face următorul pas în drum spre pensia românească. El poate acţiona sigur sau fiind ajutat de aceeaşi afacerişti. Nu am găsit niciun intermediar specializat în acordarea asistenţei în depunerea dosarului pentru recunoaşterea vechimii în muncă din Republica Moldova şi achitarea pensiei de vârstă în România. „Prietenul” nostru Mihai ne-a explicat că „acest serviciu” e mai puţin solicitat pe piaţă.

„De obicei moşnegii şi babele nu solicită redobândirea cetăţeniei române. De ce? D’apoi paşaportul se dă într-un an-doi de la depunerea actelor şi mulţi cred că n-or mai ajunge până atunci (râde). Mai e şi vorba de cheltuieli suplimentare. E nevoie de bani pentru „domiciliu”. Iaca 300 Euro. După asta bani pentru a pregăti dosarul pentru pensie. Încă vreo 300 Euro… Se mai găsesc nepoţi isteţi care îşi „ajută” bunicii, iar după asta îşi scot banii cu vârf şi îndesat din pensia lor românească. Calculează şi tu. Pensia românească a doi bătrânei poate ajunge la vreo 400 de euro. Nepotul le dă buneilor 100-150 Euro, cât de fapt primesc ei în Moldova, iar restul pune în buzunar. Dar sunt puţini din iştia. De regulă, pensia românească e solicitată de pensionari care au copii stabiliţi cu traiul în România – oameni cumsecade, foşti profesori sau medici”, ne explică Mihai. 

Presupunerea lui Mihai că astăzi nu putem vorbi despre un fenomen este confirmată de Casa Naţională de Pensii Publice din România. Instituţia ne-a informat că în perioada 2001-2011 peste 2000 de persoane au solicitat statului român recunoaşterea vechimii în muncă din Republica Moldova şi achitarea pensiei de vârstă în temeiul Convenţiei încheiate între România şi URSS. În 2001 dreptul de pensie a fost acordat la 130 persoane, în 2002 – 162 persoane, în 2003 – 165 persoane, în 2005 – 125 persoane, în 2006 – 112 persoane, în 2007 – 209 persoane, în 2008 – 272 persoane, în 2009 – 366 persoane, în 2010 – 287 persoane. La 21 martie a.c., 26 persoane au obţinut dreptul de pensie în România, iar alte 212 cereri erau în curs de soluţionare. 

Perioadă „neestimată”

Pentru a solicita recunoaşterea vechimii în muncă din Republica Moldova şi achitarea pensiei de vârstă în România, cetăţeanul trebuie să adreseze o cerere Casei teritoriale de pensii din România, în judeţul în care are domiciliul. La cerere se mai adaugă: traduceri legalizate a carnetului de muncă, a diplomei de studii, a livretului militar (după caz), a certificatelor de atestare a unor specializări (în cazul cadrelor didactice), copiile legitimaţiei de pensionare, a certificatului de căsătorie sau divorţ şi cea a buletinului de identitate.

Casa Naţională de Pensii Publice din România ne-a informat că nu poate fi estimată o perioadă de timp necesară soluţionării unei cereri de acordare a dreptului de pensie pentru limita de vârstă, anticipate şi anticipate parţiale în sistemul de public de pensii din România. Motivul – „în procedura de soluţionare a cererii sunt implicate mai multe instituţii şi autorităţi din România şi Republica Moldova: Casa Naţională de Pensii Publice, Casa Naţională de Asigurări Sociale din Republica Moldova, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei din România, casele sectoriale de pensii din România şi organismele corespondente ale acestora din Republica Moldova etc.”

Basarabenii care au obţinut pensii româneşti susţin că procedura a durat câteva luni, timp în care Casa Naţională de Pensii Publice şi Ministerul Muncii din România echivalează salariile primite în Republica Moldova cu salariile din România corespunzătoare funcţiei din Republica Moldova. În final, este calculată pensia românească, care, de regulă, este de trei-patru ori mai mare decât în stânga Prutului. De exemplu, dacă pensia medie în Republica Moldova este de circa 50 euro, atunci în România poate ajunge şi la 200 euro.

Români „de formă”

Tudor M., fost profesor de istorie, are 69 de ani şi locuieşte în raionul Orhei. Fiica sa este căsătorită de zece ani cu un cetăţean român şi este stabilită cu traiul la Piatra Neamţ. Acum doi ani copiii l-au ajutat să obţină dreptul de pensie pentru limita de vârstă. „Fata mi-a propus să mă mut cu traiul în România, ca să fiu mai aproape de ei. M-am mutat la Piatra. Atunci am solicitat şi pensia de la statul român. Mi-au dat o pensie cam de două ori mai mare decât în Moldova”, ne spune Tudor M., care ne-a rugat să-i păstrăm anonimatul pentru a nu intra în conflict cu autorităţile române.

După câteva luni de trai în România, Tudor a hotărât să se întoarcă în Orhei. Nu a renunţat însă la pensia românească. Acum în fiecare lună face naveta la Piatra pentru a-şi ridica pensia. „Merg să-mi vad nepoţii. Stau la ei câteva zile sau o săptămână. Şi acolo e casa mea. Pensia oferită de statul român mă ţine mai aproape de copii”, spune bărbatul.

În 2009, deputatul UDMR Kerekes Karoly vorbea despre zeci de mii de moldoveni de peste Prut care primesc pensie de la statul român fără să fi contribuit la fondul de pensii. Presă românească scria că Kerekes Karoly ar fi cerut explicaţii de la ministrul Muncii de atunci. „Mi s-a spus că este o chestiune politică, dar nu este corect. Moldovenii se mută de formă în România, primesc pensia şi se duc şi consumă banii în Moldova. Trebuie terminată cu această chestiune dacă tot ne plângem mereu că fondurile de pensii nu ne ajung”, susţinea Kerekes Karoly.

Legislaţia românească nu obligă persoana să stea permanent în raza locului de domiciliu, dreptul la libera circulaţie fiind garantat de Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Totodată, legislaţia nu pune restricţii privind numărul de persoane care pot fi înregistrate cu domiciliu la o adresă. Juriştii afirmă că basarabenii cu dublă cetăţenie care îşi schimbă domiciliul în România şi apoi solicită achitarea pensii de vârstă în România nu comit nicio ilegalitate.

În baza Convenţiei dintre România şi URSS fiecare basarabean cu dublă cetăţenie ar putea la un moment dat să solicite dreptul la pensie de vârstă în România. Acum sunt câteva mii de persoane care primesc pensie românească, însă în zece ani ar putea fi câteva sute de mii ţinând cont de numărul de basarabeni care şi-au redobândit cetăţenia română în ultimii ani. 

Investigaţia a fost realizată cu suportul financiar al Asociaţiei Jurnaliştilor de Investigaţie din Danemarca FUJ/SCOOP.