Puse cap la cap, declaraţiile de vineri ale liderului PD Marian Lupu şi liderului PCRM Vladimir Voronin, insistenţa liderului PLDM Vlad Filat de a vota mai întâi Bugetul de Stat şi abia după asta de a stabili data alegerii preşedintelui, tăcerea subită din ultimele zile a liderului PL Mihai Ghimpu ar putea să ne conducă la gândul că, după vizita la Chişinău a ministrului rus de externe, Moscova a aruncat zarurile şi ele arată următoarea configurare politică la Chişinău: Marian Lupu - şeful statului, Vladimir Voronin - preşedintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc - primi-ministrul Republicii Moldova.

Vineri, anticipând hotărârea plenarei CC al PCRM la care comuniştii urmau să decidă dacă vor participa sau nu la alegerea şefului statului, Marian Lupu iese în faţa presei şi declară următoarele: „Vreau să vă spun că afacerea nu este „beznadeojnaia"(n.r. „desperată"). Mizez pe voturi şi în altă parte decât din Alianţă. Suntem în proces de căutare şi vreau să vă spun că suntem destul de optimişti la acest capitol. Căutăm peste tot, şi la comunişti şi în grupul celor trei şi cred că vom reuşi.”

După această explozie de optimism al neobositului candidat al AIE, presa devine foarte atentă la plenara comuniştilor care, însă, în pofida tuturor aşteptărilor, nu adoptă nici un fel de atitudine faţă de alegerea şefului statului ci insistă - fiţi atenţi – ca AIE să-şi dea demisia şi să transmită puterea în mâinile comuniştilor. „Partidele parlamentare trebuie să dea dovadă de responsabilitate şi, bazându-se pe Partidul Comuniştilor, să creeze o guvernare nouă.", se spune în decizia plenarei. Mai mult, Vladimir Voronin anunţă şi prioritatea acestei noi guvernări: integrarea în Uniunea Euroasiatică.

Aici se deschide cortina, stimaţi ascultători, şi în scena apare întreaga piesă, cu toate cele specifice genului dramatic.

Astfel privim cum, după ce Marian Lupu refuză să se înregistreze drept candidat al AIE pentru alegerile din 18 noiembrie, iată că, la scurgerea a doar câteva ore după contramandarea votului, liderul PD anunţă subit că el îşi va înainta candidatura pentru o nouă tentativă de alegere a şefului statului. Marian Lupu devine foarte agresiv, iar după ce convoacă şedinţa consiliului PD la care se decide preluarea puterii în stat, acesta declanşează un atac imprevizibil la adresa guvernului şi a premierului, avertizând că Bugetul de stat şi Politica fiscală nu vor fi votate în Parlament până nu va fi votat şeful statului. Dl Lupu critică guvernul pentru că nu a prezentat proiectul Bugetului la termen – 1 octombrie – fără a ţine cont de faptul că misiunea FMI, cu care urma să fie negociat documentul, sosise la Chişinău abia la mijlocul lui octombrie. Mai mult ca atât, dl Lupu nu spune că examinarea proiectului de buget în şedinţă de guvern s-a tergiversat şi din cauza că miniştrii PD, chipurile, nu aveau mandat de la partid pentru a discuta şi el ascunde de opinia publică şi faptul că proiectul privind politica fiscală se află în Legislativ deja timp de o lună. Dar de ce credeţi că anume de buget s-a legat liderul PD? Răspunsul e simplu: respingerea Bugetului de către Parlament înseamnă de fapt demisia Guvernului. Vlad Filat a înţeles acest lucru şi anunţă ca, dacă va fi necesar, va solicita susţinere politică în Parlament, dar... si Lupu, şi Voronin insistă că mai întâi trebuie să fie ales preşedintele. Pe fundalul acestui duet ce aude şi vocea liderului PL Mihai Ghimpu, însă, se creează impresia că ea este încurajată de cei doi doar până când aceştia îşi vor atinge realizarea scenariului.

Iar scenariul este următorul:

1. În urma negocierilor secrete în cadrul cărora au ajuns la o înţelegere definitivă, PD şi PCRM vor vota pentru candidatura lui Marin Lupu la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. O vor face la indicaţia Kremlinului, dar şi din simplul motiv că ambele partide îşi dau seama ca ar putea pierde lamentabil alegerile parlamentare anticipate.

2. Pentru că nu le ajung voturile necesare, cei doi vor încerca să atragă de partea lor liberalii lui Mihai Ghimpu, promiţându-i acestuia postul de preşedinte de parlament. După ce folosesc voturile liberale, Lupu şi Voronin uită de promisiuni, îl votează pe liderul PCRM în funcţia de preşedinte de parlament iar Mihai Ghimpu este trimis în opoziţie.

3. După ce este votat Marian Lupu, noua configuraţie politică, cu voturile suficiente ale PCRM şi PD, demite guvernul Filat şi liderul PD îl numeşte candidat la funcţia de premier pe Vladimir Plahotniuc. PLDM trece în opoziţie.

4. Este creat aşa-numitul guvern de salvare naţională care adoptă un buget populist în care se mizează pe „beneficiile" aderării Republicii Moldova la Uniunea Euroasiatică.

5. De la 1 ianuarie 2012 Rusia reduce drastic tarifele la gazele livrate Moldovei, în aceleaşi condiţii pe care le-a aplicat în Belarusi. Mai apoi, Kremlinul „rezolvă” mecanic problema transnistreană pentru a fortifica cu noi votanţi „proaspăta” guvernare de la Chişinău.

6. Moldova este scoasă din circuitul europeană, dar asta nu va mai interesa pe nimeni.

7. Mihai Ghimpu înţelege, în sfârşit, de ce omul americanilor Filat nu a vrut să-l voteze pe omul Moscovei Lupu la funcţia de şef de stat şi să-i facă astfel loc omului Bucureştiului Gimpu în jilţul de preşedinte de parlament.

Comuniştii revin la putere în Republica Moldova. Dar ar putea şi să nu mai revină vreodată şi acum chiar că totul depinde de Mihai Ghimpu: va dori acesta sau nu va dori să reediteze trădarea din 4 aprilie 2005?

Mai mulţi analişti politici, care intuiesc o atare aranjare a lucrurilor, consideră că în Moldova există foarte multe personalităţi fără de partid care ar putea fi propuse pentru funcţia de preşedinte. Despre acest lucru ne vorbesc şi rezultatele ultimului studiu, elaborat de un centru de cercetări, şi care a etalat cel puţin 20 nume ale unor astfel de personalităţi. Dacă AIE şi grupul Dodon vor ajunge la un consens în privinţa unui candidat din exteriorul partinic, drama moldovenilor ar putea lua sfârşit. Dacă nu – vedeţi scenariul de mai sus, după care va urma şi coşmarul pentru Dorin Chirtoacă.