Unirea cu România ar fi fost soluţia firească, opinie

Preşedintele primului parlament al Republicii Moldova, care a votat independenţa, Alexandru Moşanu, susţine că acum 20 de ani au existat voci la Chişinău care susţineau Unirea cu România şi că aceasta ar fi fost o soluţie firească. Într-un interviu acordat Agerpres şi Radio România, Alexandru Moşanu declară că Republica Moldova ar fi putut rămâne o parte a Federaţiei Ruse, dacă nu ar fi existat Mişcarea de eliberare naţională care a contribuit la votarea independenţei.

AGERPRES: Au trecut 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. În ce context a avut loc acest eveniment?

Alexandru Moşanu: În acea zi, aşa-zisa Republică Sovietică Socialistă Moldovenească a încetat să mai fie colonie sovietică, s-a desprins juridic de Uniunea Sovietică, de 'imperiul răului', şi a devenit stat independent, suveran şi democratic. Însă, Mişcarea de renaştere naţională nu a început în anii optzeci. Ea a continuat pe parcursul întregii perioade sovietice. Cea mai bună parte a populaţiei ştia sau intuia că suntem parte componentă a poporului român, de aceea primul parlament din 1990-1993 a preluat simbolurile statale româneşti, precum drapelul şi imnul. Mişcarea a prins putere în condiţiile când conducerea sovietică în frunte cu Mihail Gorbaciov a fost forţată să deschidă o portiţă spre libertate. Acea mişcare a fost forţa care a împins parlamentul pentru a lua acea decizie privind proclamarea independenţei. Ne gândeam atunci să votăm Unirea cu România, dar majoritatea participanţilor la mişcarea de eliberare naţională nu avea această conştiinţă. Atunci exista valul de independenţă care a cuprins întreaga Uniunie Sovietică. Atunci scopul era să ne debarasăm de jugul sovietic, deşi Unirea ar fi fost soluţia firească.

AGERPRES: Credeţi că mai târziu au fost oportunităţi pentru a realiza această apropiere?
Alexandru Moşanu: Această situaţie nu a mai fost. Am suferit înfrângere în Transnistria, s-a schimbat raportul de forţe în parlament. Numărul antiromânilor a crescut. Acum există o singură posibilitate - cea care a fost propusă de preşedintele (României, Traian) Băsescu - să mergem în Uniunea Europeană. Acolo, situaţia noastră s-ar putea schimba radical, bineînţeles dacă UE va mai exista în următorii ani.

AGERPRES: Cum au evoluat relaţiile dintre Republica Moldova şi România pe parcursul celor 20 de ani?

Alexandru Moşanu: La început au fost foarte bune şi emoţionale. Noi ne-am numit cel de-al doilea stat românesc. Optzeci la sută din cei care locuiesc pe acest teritoriu sunt români. Dacă statul acesta va merge pe drumul democratic, al creării statului de drept, economiei de piaţă, dacă vom continua să ne bazăm sistemul educaţional pe valorile româneşti, avem toate şansele ca aceste relaţii să fie cât mai bune. Dar avem forţele rusofile care au fost pentru dezvoltarea relaţiilor cu Rusia, participarea Republicii Moldova la CSI, etc. Apoi au venit agrarienii (Partidul Democrat Agrarar, în februarie 1994 n.red) la putere şi au ratificat documentele de aderare la CSI, în aprilie 1994. Ulterior, relaţiile s-au răcit.


AGERPRES: Credeţi că în cei 20 de ani de independenţă, Republica Moldova şi-a atins obiectivele?
Alexandru Moşanu: Este greu să răspund la această întrebare, deoarece lucrurile au mers în zig-zag. Aud voci acum - ce ne-a dat nouă independenţa? Şi mă întreb, oare faptul că avem o presă liberă nu este legat de 27 august 1991? Puteam să devenim o parte a Federaţiei Ruse, dacă nu aveam conştiinţa de atunci. Nu trebuie să diminuăm rolul acelui act, dar să se maturizeze noua clasă politică, să se identifice cu interesul general al conaţionalilor. Fără interes naţional şi moralitate nu poţi face politică.

AGERPRES: Care sunt cele mai mari eşecuri şi realizări ale Republicii Moldova în aceste două decenii?

Alexandru Moşanu: Cele mai importante decizii au fost cele care au respins regimul socialist - împroprietărirea oamenilor, adoptarea codului funciar. Au fost bătălii enorme. Republica Moldova a aderat la valorile juridice internaţionale. A fost introdus un nou sistem educaţional. Crearea statului de drept este cea mai grea operă. Statele de drept se crează în sute de ani, dar noi am mers mai rapid, pentru că am avut modelul Europei. Iar cel mai greu a fost în domeniul economic. Legăturile economice după proclamarea independenţei s-au rupt. În plus a fost sistemul agricol falimentar. Republica Moldova a fost ciopârţită, cu o parte a teritoriului ocupat, fapt ce nu putea să nu se răsfrângă asupra factorului politic şi economic. A împiedicat dezvoltarea şi faptul că nu am avut aliaţi pe linie politică şi militară. Situaţia actuală nu ne permite să ne asigurăm securitatea naţională. Republica Moldova încă oscilează între Est şi Vest.