Mircea Snegur: Odată cu admiterea R. Moldova în UE se va produce regăsirea definitivă a fraţilor

Republica Moldova este pe calea corectă - cea a integrării europene, iar odată cu admiterea în UE se va produce regăsirea definitivă a fraţilor, a declarat pentru Agerpres şi Radio România primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.

Într-un interviu dedicat aniversării a 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, Mircea Snegur menţionează că Republica Moldova şi-a pus bazele ca stat în această perioadă, dar printre cele mai mari regrete menţionează pauperizarea populaţiei şi conflictul armat de pe Nistru.

AGERPRES: La 27 august Republica Moldova sărbătoreşte 20 de ani de la proclamarea Independenţei. În ce context a avut loc acest eveniment?

Mircea Snegur: Dacă e să vorbim de context trebuie să o începem cu condiţiile care au fost create de restructurarea 'gorbaciovistă'. Ori, acele condiţii de democraţie şi transparenţă i-au descătuşat într-un fel pe oamenii noştri, în special pe intelectuali şi la iniţiativa Uniunii Scriitorilor a şi pornit mişcarea de susţinere a restructurării iniţiate de Mihail Gorbaciov. Acesta a fost impulsul mişcării de eliberare naţională. Au început manifestaţiile şi mitingurile, care luau amploare şi în alte republici ex-sovietice, în special în cele baltice. Gorbaciov a mai stăruit asupra menţinerii lor în cadrul URSS, dar a fost pus în situaţia să le recunoască independenţa. Având acest punct de pornire, noul parlament ales în februarie 1990, ales pentru prima dată pe bază de alternativă, a şi început pas cu pas pregătirile pentru proclamarea independenţei. Se ştie că din primele zile de activitate a adoptat o hotărâre prin care toate legile adoptate de URSS trebuiau să fie ratificate de parlamentul de la Chişinău. La 23 iunie 1990 a fost adoptată Declaraţia de suveranitate. A fost boicotat referendumul din martie 1991 privind menţinerea URSS. Astfel, proclamarea independenţei nu a fost un act spontan. Deputaţii erau gata să întreprindă acest pas şi mai înainte, dar evenimentul trebuia pregătit minuţios şi acest moment portivit a apărut odată cu căderea puciului de la Moscova.

AGERPRES: Există multe voci care spun că atunci a fost momentul oportun pentru unirea Republicii Moldova cu România...

Mircea Snegur: La momentul respectiv asemenea discuţii nu s-au purtat. Nu existau premise nici atunci şi nici ulterior. Trebuia să cunoşti foarte bine starea de spirit din societate, care timp de 50 de ani a fost educată într-un alt spaţiu cultural şi ideologic. Vă asigur - dacă această problemă avea să fie abordată la modul serios, era să fie compromisă din start. Situaţia Germaniei de Est şi de Vest, care este deseori oferită ca exemplu în aceste discuţii a fost una total diferită de situaţia noastră.

Era vorba de nişte situaţii concrete în care noi activam. Şi Moldova şi România sunt semnatare ale actului final de la Helsinki şi Cartei de la Paris, conform cărora graniţele nu pot fi strămutate. Şi atunci cum trebuia să procedăm? Sângele, însă, apă nu se face, este destul de clar. Suntem parte componentă a aceluiaşi spaţiu cultural şi spiritual. La prima întâlnire cu preşedintele Ion Iliescu, încă pe când eram în cadrul URSS, am convenit să creăm condiţii nu numai pentru apropierea între cele două maluri ale Prutului, dar şi trecerea Prutului în ambele direcţii. Ulterior, a avut loc simplificarea regimului de trecere în ambele direcţii, multiplicarea punctelor de trecere, trimiterea tinerilor moldoveni la studii în România. lărgirea schimbului cultural, integrarea economiilor celor două ţări. Eu zic că pe timpul nostru relaţiile dintre Republica Moldova şi România s-au desfăşurat destul de bine. Ulterior, ce a urmat, eu mă abţin să comentez. Acum, toată lumea trebuie să se consacre integrării europene a Republicii Moldova şi sunt ferm convins că odată cu admiterea Republicii Moldova în UE se va produce regăsirea definitivă a fraţilor.

AGERPRES: Acum, la 20 de ani de la proclamarea independenţei, credeţi că Republica Moldova şi-a atins scopurile?

Mircea Snegur: Răspunsul nu poate fi univoc. Eu sunt sigur că Republica Moldova s-a constituit în 20 de ani în calitate de stat democrat şi, aş îndrăzni să spun, bazat pe drept. A creat, de bine de rău, o infrastructură pentru trecerea economiei la relaţiile de piaţă, şi-a creat banca sa naţională şi întreg sistemul bancar, a introdus valuta naţională. Republica Moldova şi-a creat sistemul de securitate. Deci, în această ordine de idei, putem constata că s-a constituit ca stat. Noi suntem recunoscuţi de întreaga lume şi am devenit membri cu drepturi depline ai tuturor organizaţiilor internaţionale.

Pe de altă parte, există şi regrete, dintre care aş menţiona în primul rând faptul că nu s-au atins condiţiile necesare pentru ca oamenii noştri să ducă o viaţă bună, să aibă un loc de muncă bine plătit. Din această cauză a pornit un exod masiv al populaţiei peste hotare. Aceasta este o durere a mea pe care o port în suflet de rând cu cea a consecinţelor conflictului armat de pe Nistru. De aceea, aş vrea ca actualii lideri politici să întreprindă acţiunile necesare ca cetăţeni noştri să se întoarcă acasă, astfel ca ei să se poată întâlni cu alegătorii nu în Italia sau Portugalia, ci aici, la noi acasă.

AGERPRES: Cum vedeţi Republica Moldova peste 20 de ani?

Mircea Snegur: Eu cred că Republica Moldova este pe cale corectă - pe cea a integrării europene. Bazele care au fost puse de precedenta clasă politică, mai ales la începutul anilor 90, trebuie încă valorificate. Eu văd Republica Moldova o ţară cu oameni liberi, oameni înstăriţi, care să poată circula liber şi să poată beneficia din plin de tradiţiile şi condiţiile care au fost create de secole în acest spaţiu spiritual comun.