Jurnaliștii din UE se confruntă cu atacuri, intimidări și campanii de discreditare în 2025, conform raportului Libertăți, care a înregistrat 377 de atacuri online grave. România, Ungaria și Malta sunt marcate pentru hărțuirea jurnaliștilor și campanii de degradare a imaginii media. Supravegherea, procesele SLAPP și controlul politic asupra proprietății media sunt printre principalele amenințări. Libertățile a avertizat că independența mass-mediei este în pericol și că directiva europeană EMFA nu este implementată eficient.
Jurnaliștii din UE se confruntă cu amenințări și campanii de discreditare, pe fondul scăderii încrederii publice și al concentrării proprietății media, arată un raport al Civil Liberties Union for Europe (Liberties), care menționează și România.
Civil Liberties Union for Europe (Liberties) arată că concluziile celui de-al cincilea său raport anual privind libertatea presei, publicat marți, ar trebui să pună oficialii UE „în stare de alertă maximă”, întrucât libertatea și pluralismul media sunt „sub atac susținut” în întreaga Europă continentală, relatează The Guardian.
Principala organizație europeană pentru libertăți civile a avertizat, de asemenea, că independența mass-mediei publice este erodată constant de interferența politică și de reducerile bugetare, iar jurnaliștii sunt tot mai îngrădiți de restricții privind libertatea de exprimare și accesul la informații.
„Un sistem media sănătos și pluralist este un test și o oglindă a democrației”, a declarat Eva Simon, responsabilă pentru politici publice în cadrul Liberties. „Acolo unde statul de drept slăbește, fie prin acțiuni deliberate ale guvernelor, fie prin neglijență, libertatea presei este subminată.”
Siguranța jurnaliștilor, în special, a atins ceea ce raportul numește „un punct de criză” în Europa în 2025, reporterii și angajații din media confruntându-se cu „violență fizică extremă și hărțuire juridică sistemică”, inclusiv atacuri cu bombă îndreptate împotriva jurnaliștilor de investigație.
Campanii de discreditare în România, Ungaria, Malta
La Atena, un dispozitiv care conținea cinci kilograme de TNT a fost aruncat asupra locuinței din Atena a lui Yannis Pretenteris, editorul săptămânalului To Vima. În Italia, un dispozitiv a explodat sub mașina lui Sigfrido Ranucci, un important jurnalist de investigație.
În total, 118 atacuri împotriva jurnaliștilor au fost înregistrate în Italia anul trecut, dintre care 15 au implicat violență fizică. Douăzeci de jurnaliști italieni, în principal implicați în investigarea crimei organizate, trăiesc sub protecția poliției, cel mai mare număr din Europa.
Țările de Jos au înregistrat pentru al treilea an consecutiv o creștere a atacurilor asupra jurnaliștilor anul trecut, cu 106 amenințări, 67 de incidente de intimidare și 55 de cazuri de violență fizică.
Hărțuirea online a crescut, de asemenea. Un număr record de 377 de atacuri online grave, inclusiv amenințări cu moartea, au vizat jurnaliști în 2025, iar în Malta, Ungaria și România politicieni au lansat campanii de discreditare, etichetând instituțiile media drept „forțe ale întunericului” sau „mașinării de propagandă străină”, arată raportul.
Supravegherea de stat a jurnaliștilor, precum Francesco Cancellato și Ciro Pellegrino de la publicația de investigație Fanpage din Italia, precum și Victor Ilie și Luiza Vasiliu din România, a reprezentat o problemă în mai multe țări, în timp ce procesele abuzive au rămas o amenințare în creștere, se arată în raport.
Procesele de tip Slapp (acțiuni strategice împotriva participării publice) continuă să fie utilizate pe scară largă pentru a reduce la tăcere jurnaliștii și instituțiile media, în pofida existenței unei directive europene anti-Slapp care nu a fost încă implementată eficient în mai multe state membre.
Control politic în piața media europeană. Cazul Ungariei
Liberties și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de concentrarea continuă a proprietății media și lipsa transparenței privind proprietatea în întreaga UE anul trecut.
Raportul evidențiază Ungaria, unde o fundație care îl sprijină pe premierul în exercițiu Viktor Orbán controlează majoritatea instituțiilor media, și Franța, unde câțiva miliardari, inclusiv conservatorul Vincent Bolloré, dețin o mare parte din mass-media.
Dar concentrarea este, de asemenea, o preocupare în creștere în țări precum Țările de Jos, Grecia, Germania, Spania și, în special, Slovacia, unde achiziția publicației Nový Čas de către grupul Penta înseamnă că acesta controlează acum cele mai mari tabloide din țară.
Televiziunea și radioul public au suferit „interferențe politice sistemice severe, reduceri bugetare și schimbări structurale care le-au pus în pericol misiunea de bază” în întregul bloc în 2025, se arată în raport, cu exemple de „capturare totală de către stat” în unele țări din UE.
Timpul de antenă favorabil guvernului a atins un nivel record de 73% în Ungaria anul trecut, în perioada premergătoare alegerilor din 12 aprilie anul acesta, pe care Viktor Orbán le-a pierdut în fața contracandidatului Péter Magyar. Și în Slovacia, Radioul și Televiziunea Slovacă (STVR) se află „în acest moment… sub control politic direct”, potrivit raportului.
Criză de încredere în presa europeană. România, între țările afectate
Instabilitatea financiară reprezintă o amenințare tot mai mare pentru mass-media publică, se mai arată în raport, cu propuneri în Franța de a fuziona toate instituțiile publice, în Germania fiind închise 16 posturi de radio și două canale TV de știri, iar radiodifuzorul public din Belgia confruntându-se cu reduceri bugetare majore.
Raportul evidențiază, de asemenea, scăderea încrederii publice în mass-media europeană, doar trei din cele 22 de țări UE analizate, inclusiv Germania și Irlanda, raportând niveluri „relativ ridicate” de încredere, iar unele, în special Grecia, România și Bulgaria, niveluri „critice de scăzute”.
Raportul arată că multe state membre ale UE nu reușesc să implementeze în mod adecvat legislația europeană relevantă, inclusiv directiva anti-Slapp și Actul european privind libertatea mass-mediei.
Acest act (EMFA) vizează abordarea principalelor amenințări, inclusiv protecția jurnaliștilor, transparența proprietății media și independența amenințată a mass-mediei publice și a organismelor de reglementare, însă este transpus în legislația națională mult prea lent, se arată în raport. „EMFA trebuie cu adevărat transpus și, mai important, aplicat cât mai rapid și cât mai ferm în toate statele membre”, a declarat Simon.
