Competiţie electorală
12 Iulie 2009, 10:26Comparativ cu perioada electorală din martie-aprilie, partidele politice au început să lucreze mult mai bine. Nuştiu dacă sunt cifre care să confirme asta, însă se simte. Se simte chiar şi de peste hotare.
Politicienii şi partidele politice au devenit atât de active pe internet, încât devine amuzantă situaţie asta. Nu zic, e de bine, însă încearcă şi ei pe ultima suta de metri să facă tot ce trebuia de făcut într-un an întreg. Au început peste noapte să-şi facă conturi pe toate site-urile şi reţelele sociale posibile, postează linkuri, noutăţi, vorbesc cu lumea. Nouatatea zilei de ieri a fost lansarea lui Marian Lupu a site-ului său. Ca aspect e aproape identic cu cel a lui Barack Obama, dar prea puţin contează asta, esenţial că, în sfârşit i-a venit Lupului mintea la cap şi a înţeles şi el că un politician cum se pretinde el a fi trebuie să aibă neapărat şi pagină personală pe internet.
Tot după modelul lui Obama, Lupu şi-a pus pe site legătura către nou-născutul său cont pe twitter. Unica diferenţă e că până acum doar 24 persoane au fost interesate să-l urmărească pe Lupu , pe când Obama e urmărit de1, 720, 268 utilizatori de Twitter. Dar nici asta n-are prea multă relevanţă. Obama demult foloseşte toate canalele posibile şi imposibile pentru a comunica cu oamenii, pe când Lupu păşeşte încă cu greu în ale tehnologiilor, apoi câţi cetăţeni are SUA, şi câţi Moldova.
Altceva e mai curios. La câteva ore după apariţia lui Marian Lupu pe twitter, şi-a făcut cont şi Dorin Chirtoacă, iar la interval de câteva minute a apărut şi Vlad Filat acolo! Prea mare onoarea pentru mine să am în lista persoanelor care mă urmăresc (unul lângă altul stau, cum vedeţi şi în poză) pe Twitter 3 politicieni ca ei! Aveam senzaţia că asist la un joc sportiv. Asta da, competiţie! Păcat că doar pe internet. De-ar fi aşa ca Lupu să gazifice un sat, Chirtoacă, ca să-l întreacă, să repare o stradă din Chişinău, iar Filat, ca să nu rămână în urmă, sa deshidă o grădiniţă sau un azil de bătrâni. Dar aşa…;)
Sursa: blogul Oxanei Greadcenco