Primarul orașului Durlești, Eleonora Șaran, este menținut în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13, fără a fi audiat de procurori din 6 martie, susține avocatul Ștefan Gligor. Acesta califică dosarul drept unul lipsit de elementele constitutive ale infracțiunii de escrocherie și vorbește despre un posibil caz de intimidare politică, care ar putea ajunge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Ștefan Gligor: „Primarul din Durlești este ținut în arest fără a fi audiat de trei săptămâni”
Avocatul Ștefan Gligor susține că primarul orașului Durlești, Eleonora Șaran, este menținut în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13 fără a fi audiat de procurori din 6 martie. Potrivit acestuia, dosarul penal în care este vizată edilul ar reprezenta „un exemplu de intimidare” la adresa aleșilor locali care se opun guvernării.
Primara a fost reținută la 27 februarie 2026 de ofițerii Centrul Național Anticorupție, într-un dosar pornit pentru escrocherie în proporții deosebit de mari, prevăzută de art. 190 alin. (6) din Codul penal. Urmărirea penală este condusă de Procuratura municipiului Chișinău.
Mai mulți funcționari, în arest
În același dosar au fost reținuți viceprimarul orașului, secretarul Consiliului local, funcționari cadastrali și doi cumpărători ai terenurilor vizate. Prin încheierea judecătorului de instrucție Vladislav Negru din 1 martie 2026, mai multe persoane au fost plasate în arest preventiv pentru 30 de zile, măsura fiind ulterior prelungită cu încă 30 de zile.
Gligor susține că demersurile de prelungire ar fi fost repartizate aleatoriu doar la doi judecători de instrucție, deși la acel moment activau cel puțin opt.
Disputa privind terenurile și prejudiciul
Potrivit acuzării, cauza vizează presupusa „sustragere prin înșelăciune și abuz de încredere” a nouă terenuri (aproximativ 20 de ari), cu un prejudiciu estimat la 15 milioane de lei. Avocatul contestă valoarea prejudiciului, susținând că prețurile de piață pentru terenuri similare ar fi considerabil mai mici.
El afirmă că atribuirea inițială a terenurilor s-ar fi făcut în baza unei hotărâri din 8 decembrie 1993 a Comitetului executiv al sovietului local Durlești, iar persoanele vizate ar fi avut domiciliu în localitate la acel moment. În opinia sa, acestea aveau dreptul să își perfecteze și înregistreze proprietatea conform legislației cadastrale.
„Nu există elementele escrocheriei”
Gligor mai susține că infracțiunea de escrocherie nu ar putea fi reținută în lipsa unei persoane concrete induse în eroare și a unui act de dispoziție patrimonială realizat în urma acestei erori. Potrivit lui, administrația publică locală, invocată drept parte vătămată, este o entitate juridică abstractă, iar în dosar nu ar fi indicate norme legale concrete încălcate sau probe privind obținerea unui beneficiu personal.
Avocatul mai afirmă că nu există riscuri reale care să justifice arestul preventiv, invocând lipsa antecedentelor penale, domiciliul stabil și statutul de ales local al primarei. De asemenea, el susține că probele ar fi fost deja ridicate în cadrul perchezițiilor.
Posibil dosar la CEDO
În opinia lui Gligor, cazul ar putea ajunge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde statul ar risca să piardă procesul. El califică situația drept un „dosar politic” și cere reacții din partea autorităților locale și a asociațiilor reprezentative ale primarilor.
Deocamdată, reprezentanții CNA și ai Procuraturii nu au comentat public acuzațiile formulate de avocat.
