Anca Dragu, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei laudă povestea de creștere economică a României de la aderarea la UE, dar crede că Republica Moldova poate și mai mult: are un plan de investiții de 10% din PIB din fonduri europene și economia este estimată să crească cu cea mai rapidă rată din regiune în următorii cinci ani.
Creditarea a accelerat semnificativ în ultimii doi ani, cu o cerere tot mai mare din partea companiilor, în timp ce costurile de tranzacționare au scăzut.
„România a înregistrat progrese semnificative și totuși este probabil țara cu cel mai mare succes dintre noile state membre, dar Moldova va avea și mai mult succes!”, spune, zâmbind, Anca Dragu, fost ministru de Finanțe în guvernul Cioloș și guvernator al Băncii Moldovei din 2023, transmite Profit.ro.
Dragu arată că Moldova nu are PNRR, dar are un program similar, un plan de creștere pentru țările în curs de aderarea la Uniunea Europeană, în valoare de 1,9 miliarde de euro sau peste 10% din PIB, pe o perioadă de trei ani, centrat pe reforme și investiții.
„Cu acest pachet, vom stimula producția potențială și producția reală în următorii ani, iar un raport recent al FMI arată că Moldova va avea cea mai mare creștere cumulată în următorii cinci ani. Așadar, din această perspectivă, cred că ne descurcăm destul de bine”, spune Dragu, la conferința Economist Romania Government Roundtable 2026, organizată la București de grupul editorial The Economist și la care Profit.ro este partener.
Moldova este estimată să atingă un PIB de 21 de miliarde de dolari în acest an (circa 18 miliarde de euro), cu o creștere economică de 2,2%. PIB pe cap de locuitor, ajustat cu puterea de cumpărare, este estimată să ajungă la aproape 21.000 de dolari în acest an, față de aproape 51.000 de dolari în cazul României. Creșterea economică a Moldovei este estimată să accelereze la peste 3% de anul următor.
Inflația medie este așteptată să decelereze de la 7,7% în 2025, la circa 5% în acest an și următorii – estimări realizate însă înainte de noul război din Orientul Mijlociu.
„Obiectivul și mandatul nostru principal, asigurarea stabilității prețurilor. Până acum, ne-am descurcat destul de bine cu această sarcină, deși am avut două crize energetice în ultimii patru ani. În prezent, inflația noastră se încadrează în coridorul țintei de inflație, iar în ceea ce privește stabilitatea financiară, am îndeplinit și acest obiectiv”, spune Dragu.
Ea adaugă că sectorul bancar este solid, cu investitori de bună calitate și cu cifre bune, iar BNM se concentrează și pe educația financiară.
Ponderea creditului privat în PIB a urcat de la 23%, cifră similară României, la aproape 30%, în doar doi ani.
„Ei bine, cred că este cea mai mare creștere din regiune și arată, pe de o parte, încrederea în economie și, de asemenea, ceea ce vedem este o cerere tot mai mare din partea companiilor, în special a IMM-urilor”, spune Dragu.
„Am avut discuții cu toate băncile din Moldova, am avut-o la începutul anului, și acestea și-au prezentat strategiile de afaceri și am fost foarte bucuroasă să văd că toate băncile arată, iau în considerare și prognozează o bună expansiune a activității economice pentru 2026 și în următorii ani, iar aceasta este o combinație de condiții macroeconomice bune, stabilitate financiară bună și o traiectorie politică clară”, adaugă ea.
Moldova are ca țintă aderarea la UE până în 2030, după ce a primit statutul de țară candidată în iunie 2022.
„Această ancoră, ancora UE, contează, desigur, foarte mult pentru creșterea apetitului pentru investiții și, de asemenea, pentru ceea ce facem ca bancă centrală”, adaugă Dragu.
Guvernatorul BNM amintește de scăderea costurilor cu tranzacțiile externe, în contextul aderării la sistemul de plăți în euro (SEPA), care a dus la un comision mediu de peste 20 de euro pe tranzacție la unul de puțin peste 1 euro pe tranzacție.
