Analistul Cornel Ciurea consideră că poziția guvernării în raport cu Avizul Comisiei de la Veneția privind modificările din iunie 2025 la Legea partidelor este destul de riscantă și periculoasă.
Într-un comentariu publicat pe politics.md, Ciurea spune că, oricât de mult nu ar susţine un regim sau altul, europenii au nişte linii roşii în materie de democraţie, la care ţin şi, atunci când acestea sunt trecute, începe numărătoarea inversă pentru respectivele regimuri.
„În Republica Moldova am avut la putere regimuri susţinute puternic de europeni, iar peste noapte susţinerea pentru acestea a dispărut, iar exponenţii respectivelor regimuri, cei cu putere de decizie, s-au pomenit nu doar scoşi în afara politicii, ci şi cu serioase probleme cu legea. Spre exemplu, europenii nu au iertat crearea în 2015 a unui Guvern minoritar în Moldova (cu suportul comuniştilor), deşi în Parlament erau suficiente voturi pentru învestirea unui Guvern pro-european „curat”; europenii nu au iertat invalidarea mandatului de primar al capitalei a lui Andrei Năstase în 2018; europenii nu au iertat schimbarea sistemului electoral în Republica Moldova în 2018 etc. În special, în materie de democraţie, europenii sunt sensibili atunci când se ignoră rezoluţiile Parlamentului European, ale APCE, dar şi avizele Comisii de la Veneţia, chiar dacă acestea au un caracter consultativ”, spune analistul.
Ciurea consideră că, acum, Moldova este în pragul unui nou test. „Mai bine-zis, nu Moldova, ci Partidul Acţiune şi Solidaritate, aflat la guvernare. În iunie 2025, PAS a operat modificări la legislaţia privind partidele, iar Comisia de la Veneţia, acum o săptămână, s-a pronunţat destul de critic pe marginea acestora. În termeni destul de diplomatici, Comisia de la Veneţia a lăsat să se înţeleagă că noile reglementări ale PAS ar fi departe de abordările democratice şi deschid un vast spaţiu de abuzuri. Avizul Comisiei de la Veneţia a venit parcă să confirme demersurile mai multor partide de opoziţie care au avut de suferit de pe urma implementării modificărilor menţionate, pe care le-au catalogat drept abuzive. Poate că cel mai mult a avut de suferit Partidul Republican „Inima Moldovei”, care a fost exclus din campania electorală, cu doar două zile înainte de alegeri, în baza unor suspiciuni care până la această oră nu s-au confirmat. Mai mult, acest partid rămâne cu activitatea limitată timp de aproape jumătate de an, chiar dacă litigiile ce ţin de limitarea activităţii unei formaţiuni politice trebuie examinate în maximum două luni. Nici nu este de mirare că, după ce a venit avizul Comisiei de la Veneţia, formaţiunea condusă de Irina Vlah a cerut anularea prevederilor abuzive introduse de PAS în legislaţie cu mai puţin de patru luni înainte de alegeri şi folosite la greu în campania electorală împotriva oponenţilor politici”, spune Ciurea.
Mai mult, analistul precizează că, PAS nu doar că a ignorat acest demers, dar şi-a permis chiar să interpreteze avizul Comisiei de la Veneţia.
