Republica Moldova va achita aproximativ 100.000 de euro, reprezentând cotizații restante, pentru a finaliza procedura de retragere din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Autoritățile de la Chișinău spun că plata este necesară pentru respectarea angajamentelor internaționale, în contextul în care ieșirea definitivă din organizație este planificată până la sfârșitul anului 2026.
Republica Moldova a acumulat restanțe de circa 100.000 de euro la plata cotizațiilor aferente statutului de stat membru al Comunității Statelor Independente (CSI), organizație din care Chișinăul intenționează să se retragă definitiv. Informația a fost confirmată marți de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, citat de portalul NewsMaker.
Potrivit șefului diplomației moldovene, suma nu este „exorbitantă”, însă achitarea acesteia este necesară pentru respectarea obligațiilor asumate la nivel internațional.
„Dacă vrem să respectăm dreptul internațional și să fim cu inima împăcată, probabil ar trebui să achităm această restanță, deși trebuie să recunoaștem că de ani buni nu am mai primit careva beneficii din participația noastră în CSI din acele plăți pe care le făceam”, a declarat Popșoi.
Procesul de retragere din CSI a fost inițiat pe fundalul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Din 2022, Republica Moldova nu mai participă la activitățile organizației. În 2023, președinta Maia Sandu a anunțat revizuirea acordurilor semnate în cadrul CSI, iar Guvernul a decis excluderea organizației din lista structurilor internaționale pentru care sunt achitate cotizații anuale.
Comentând decizia Chișinăului, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a afirmat anterior că participarea Republicii Moldova în CSI nu ar avea o valoare semnificativă.
Acorduri denunțate și pașii juridici
De la aderare, Republica Moldova a semnat 283 de acorduri în cadrul CSI. Până în prezent, 71 dintre acestea au fost denunțate, iar alte aproximativ 60 se află în proces de denunțare.
Ministrul de externe a anunțat că, în perioada următoare, autoritățile vor denunța trei documente fundamentale: Statutul CSI, Acordul privind crearea CSI și anexele acestuia. Denunțarea acestor acte va echivala, de facto, cu încetarea calității de stat membru.
Parlamentul ar putea adopta decizia de denunțare chiar în luna februarie. Ulterior, actele vor fi promulgate de președinta Maia Sandu, publicate în Monitorul Oficial și transmise secretariatului CSI. Conform normelor de drept internațional, după notificare urmează o perioadă de aproximativ șase luni până la pierderea oficială a statutului de membru.
„Este o decizie istorică”, a subliniat ministrul Mihai Popșoi.
