Este rău că a trebuit să treacă peste „raiul” din Turcia, dar este fericită că a avut puteri şi curaj să evadeze de acolo
26 Mai 2009, 11:33În mai puţin de patru luni, Irina, o tânără din municipiul Bălţi, a fost vândută apoi revândută la doi cetăţeni turci. Femeia a fost forţată să presteze servicii sexuale în Turcia, dar a reuşit să evadeze şi să revină în patrie, la cei doi copii ai săi, scrie DECA-press.
Totul a început acum trei ani când femeia a divorţat de soţul care îi făcea viaţa un calvar. După ce a divorţat, ea a rămas singură cu doi copii mici. Neavând susţinere din partea părinţilor, femeia şi-a lăsat copiii la un orfelinat într-o localitate din nordul Moldovei şi a încercat să găsească soluţii pentru problemele care îi făceau viaţa lipsită de sens şi optimism. În acea perioadă, o prietenă de copilărie a Irinei i-a întins o „mână de ajutor”, propunându-i să meargă la muncă în Turcia, în calitat de dereticătoare la un hotel. „Prietena” i-a promis că la locul de muncă va avea cazare, hrană şi un venit lunar de 600 euro. După expirarea termenului de trei luni, ea va putea reveni în ţară pentru a-şi lua copiii din orfelinat. De asemenea, Irina a fost asigurată că va fi ajutată să-şi cumpere bilet şi îi vor fi daţi bani de cheltuială pentru primele săptămâni. Oferta i s-a părut suspectă, dar, în acelaşi timp, s-a gândit că o prietenă din copilărie nu-i poate dori răul.
„Chiar dacă trăim vremuri grele, m-am gândit că există şi oameni cu inimă mare care doresc să ajute pe cineva, fără a avea ceva de câştigat. Din păcate, presupunerile mele au fost înşelătoare. Astăzi nu trebuie să ai încredere în nimeni şi să cântăreşti mult fiecare propunere”, spune Irina.
În mai puţin de o săptămână biletul pentru avion era cumpărat, totul era aranjat şi Irina a plecat la muncă, dornică să câştige bani, iar la întoarcere să-şi ia copiii acasă. La aeroport, tinerei i-au fost înmânaţi 400 dolari şi, după cum a fost sfătuită de „prietena” sa, a minţit că în Turcia merge la nunta unei vechi colege de şcoală.
Ajunsă în Istanbul, Irina a fost întâmpinată de către doi bărbaţi care vorbeau agresiv şi într-o rusă stâlcită i-au ordonat să-i urmeze. Au ajuns într-un hotel şi Irina aştepta că în curând patronul îi va arăta ce trebuie să spele sau în ce camere trebuie să facă ordine. Realitatea însă a fost alta. Ea a fost dusă într-o cameră în care se aflau mai multe tinere şi i s-a spus că serviciul ei va consta în acordarea serviciilor sexuale pentru clienţii hotelului.
„În acele momente am crezut că-mi fuge pământul de sub picioare, nu vroiam să cred cele auzite, am început să plâng şi să-i implor să-mi dea ceva să lucrez sau să mă ajute să revin în Moldova. Nu ştiam ce să mă gândesc şi mă îngrozeam ştiind că nu am soluţii de a evada din acest infern”, povesteşte Irina.
A doua zi, Irina a fost dusă la frizerie, unde i-au vopsit părul şi i-au dat o înfăţişare „vandabilă”. Ea însă plângea în permanenţă. Atunci când nu vroia să se supună patronilor care o impuneau să practice sexul comercial, Irina era umilită şi bătută cu picioarele.
Din motiv că mereu plângea şi era tristă, Irina nu le aducea profit patronilor la care lucra şi din acest motiv ei au decis să o vândă. Astfel, tânăra a fost dusă într-un alt oraş, la un alt hotel. A trebuit să trăiască într-o cameră cu încă nouă fete din Moldova şi Ucraina.
„În cameră era o saltea şi două fotolii, dormeam doar câteva ore pe noapte. În permanenţă ne schimbam cu fetele, cineva mergea la „muncă”, iar altele încercau să aţipească câteva ore. Eram păzite de doi bărbaţi care erau foarte duri, iar atunci când nu le dădeam ascultare aceştia ne băteau, ne puneau pistolul la cap şi ne ameninţau cu moartea”, spune Irina.
Irina a trăit în asemenea condiţii mai bine de două luni, până într-o seară, când toţi dormeau după o beţie crâncenă. „Era trecut de miezul nopţii, când s-au creat condiţii de evadare. Mi-am zis: acum s-au niciodată. Şi mi-a reuşit. M-a ajutat Dumnezeu. Am fugit cât mă ţineau picioarele până am ajuns într-un magazin de flori. Deşi nu ştiam limba turcă, vânzătoarea a înţeles că sunt foarte speriată şi a chemat poliţia”, îşi aminteşte Irina.
Autorităţile turce au ajutat-o pe Irina să ajungă în Moldova.
Ajunsă în Moldova, Irina s-a ciocnit din nou de problema şomajului şi a sărăciei extreme. Aceasta s-a adresat la organizaţia „Medecins du Monde” din Bălţi, unde a beneficiat de asistenţă medicală, pachete alimentare şi consiliere psihologică. Irina visează să găsească o slujbă, care să-i permită să-şi ia copiii acasă de la orfelinat.
Experienţa din Turcia a fost o lecţie mult prea dură pentru Irina, o încercare a vieţii de la care a învăţat multe lucruri. Este rău că a trebuit să treacă peste „raiul” din Turcia, dar este fericită că a avut puteri şi curaj să evadeze de acolo.