Părinţii Zinaidei Greceanâi au fost deportaţi în Siberia în anul 1951 din motive religioase, ei fiind Martori ai lui Iehova. Când au revenit în Moldova, au luat-o de la capăt, căci casa le-a fost luată de către stat. „Zâna tatei”, cum o dezmierda tatăl său, a fost o elevă stăruitoare şi ascultătoare şi i-a plăcut mult să înveţe. Venită din Rusia, a reînvăţat limba română la şcoală. De mică, lua în mână creionul şi rezolva probleme. „Zâna lui Petrea lui Bujor” este o persoană apreciată în localitatea de baştină a părinţilor ei, scrie Jurnal de Chişinău.

# Şi preşedintele actual al statului, Voronin, are doar cuvinte de laudă pentru ea: „Este o persoană foarte demnă, foarte disciplinată, foarte cinstită, foarte onestă, foarte fermecătoare, foarte atrăgătoare”.

# Totuşi, ea a căpătat faima unei „doamne de fier” când, în toiul evenimentelor din aprilie, în calitate de prim-ministru, a declarat la televiziune următoarele: „Organizatorii celei mai mari crime din istoria Republicii Moldova planifică să folosească din nou copiii pentru a devasta clădirea Guvernului, de data aceasta. Dacă acest lucru va fi admis de noi toţi, jertfele umane va fi foarte greu de evitat. Poliţia va folosi toate mijloacele necesare pentru apărarea constituţionalităţii Republicii Moldova, inclusiv armele”.

# Pe parcursul activităţii sale în funcţia de ministru al Finanţelor, dar şi în cea de premier, Greceanâi a prejudiciat bugetul de stat cu sute de milioane de lei.

Fostul premier moldovean, Zinaida Greceanâi şi candidatul din partea Partidului Comuniştilor la funcţia de şef al statului s-a născut în regiunea Tomsk, din Federaţia Rusă, pe data de 7 februarie 1956. Este fiica lui Petrea Bujor (1906 – 1996) şi a Mărioarei Ursu (1918 – 1993), care au fost deportaţi în Siberia (Federaţia Rusă) din motive religioase în anul 1951. În 1968, familia Bujor s-a întors în satul de baştină Cotiujeni, raionul Briceni. Este singurul copil al familiei Bujor, mama a născut-o târziu, la vârsta de 40 de ani. A mai avut un frate, pe care nu l-a cunoscut, căci a murit în timpul deportării, în drum spre Tomsk. Zinaida Greceanâi este căsătorită şi are doi copii: un băiat, Eugeniu, care lucrează în calitate de inginer la Gara de Nord Chişinău, şi o fiică, Oxana – studentă în ultimul an la o universitate din Moscova. Soţul este inginer la Fabrica de Vin din Cojuşna.

Părinţii au fost deportaţi, pentru că erau adepţi ai cultului Martorii lui Iehova

Părinţii candidatului la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova au fost oameni simpli. „Erau de treabă, oameni de rând ca toată lumea”, ne spune Zinaida Tărâţă, locuitoare a satului Cotiujeni. În anul 1951, au fost deportaţi în Siberia, în regiunea Tomsk, pentru că erau adepţii cultului Martorii lui Iehova. „Nişte surori de-ale mamei erau în această sectă şi au atras-o şi pe ea, dar nu erau oameni răi ca să îi ridice noaptea şi să îi ducă în Siberia”, încheie cu tristeţe în glas Olga Bujor, o rudă îndepărtată a Zinaidei Greceanâi.

Deportările din anul 1951 au avut loc în cadrul Operaţiunii „Nord”, care prevedea deportarea tuturor adepţilor cultului religios Martorii lui Iehova. În timpul acestei operaţiuni, au fost ridicate 723 de familii, ceea ce constituie peste 2. 600 de persoane, printre care şi familia Bujor din satul Cotiujeni, raionul Briceni, scrie Jurnal de Chişinău.

Casa părintească a fost transformată în roddom (maternitate)

Întoarcerea la ţară nu a fost deloc uşoară pentru familia Bujor. Erau deja în vârstă când au revenit, iar casa în care au locuit a fost naţionalizată. „Când au fost deportaţi, nu au luat nimic, când au revenit, după mai mulţi ani, nici nu mai ţin minte câţi, că a fost tare demult, în casa lor s-a făcut roddom (maternitate)”, spune Olga Bujor. Statul le-a retrocedat, la întoarcere, doar lotul de pe lângă casă. „Au construit împreună, deşi erau bătrâni, un sarai mare”, ne-a informat Zinaida Ţărnă. În tot acest timp, au trăit pe unde au apucat, pe la rude, vecini, prieteni. „Atunci când Zâna tatei, aşa cum o dezmierda tatăl ei, a început să lucreze la noi la Briceni, cu nalogurile (impozite – n.r.), nu ştiu cum se zice pe limba noastră, a răscumpărat şi casa părintească”, a mai spus Zinaida Ţărnă.

Secretarul Congregaţiei Martorii lui Iehova, Cotiujeni Nord, Dumitru Bujor, a confirmat faptul că părinţii Zinaidei Greceanâi au fost adepţii acestui cult religios. „Au crezut în Martorii lui Iehova până la moarte şi au fost şi îngropaţi ca membri ai Congregaţiei noastre, nu de preotul bisericii creştin-ortodoxe din sat”, a declarat Dumitru Bujor. „În acelaşi timp, fiica lor nu a fost niciodată la adunările organizate de noi, nici adeptă a acestui cult”, ne-a spus secretarul Congregaţiei. O prietenă din sat a fostului premier ne-a confirmat, de asemenea, că Zinaida Greceanâi nu a fost niciodată membră a Congregaţiei Martorii lui Iehova din sat. „Pe ea bunica din partea mamei a botezat-o în religia creştin-ortodoxă şi nu a fost în religia părinţilor”, menţionează Lidia Druţac.

A fost o elevă sârguincioasă şi ascultătoare

Dacă ar fi să vorbim despre copilul Zinaida Greceanâi, atunci toate părerile oamenilor din sat au fost unanime: „A fost un copil tare cuminte şi ascultător”. Profesoara şi diriginta fostului premier Greceanâi, Maria Moroşan, îşi aduce aminte cu plăcere despre eleva Zinaida Bujor. „A venit în clasa a 6-a, din Rusia, o fetiţă exemplară, care nu ştia chiar bine limba, dar a învăţat-o singurică repede”, susţine Maria Moroşan. Încerc să aflu dacă a făcut vreo şotie ceva, vreo gafă, aşa ca şi toţi copiii. „Nu, domnişoară”, aud la celălalt capăt al receptorului. „Era o fetiţă tare cuminte şi tare ascultătoare. Făcea tot ce îi spuneai”, a mai menţionat profesoara, scrie Jurnal de Chişinău.

Foştii colegi de clasă susţin că a fost cea mai bună la învăţătură. „Învăţa tare bine, tot ce ne dădea pentru acasă, tot făcea”, relatează Marcu Victor, fost coleg de clasă. Ludmila Druţac a spus că Zinaidei Greceanâi îi plăceau toate materiile şcolare. „Toate obiectele îi plăceau, totuşi, mi-a povestit că, atunci când era mică, lua creionul şi rezolva de sine stătător probleme la matematică”, a conchis Ludmila.

A ajutat tare mult satul de baştină

Despre premierul Zinaida Greceanâi, oamenii din satul de baştină au doar cuvinte de laudă. „Este onorată în sat şi oamenii se mândresc cu dânsa”, a spus Maria Moroşan. A ajutat satul în mai multe privinţe. „A urgentat procesul de gazificare a satului, a făcut reparaţii în cadrul şcolii şi al grădiniţei, a reparat apeductul acestor două instituţii, a construit o fântână în centrul satului”, a declarat Ludmila Druţac, prietenă şi, în acelaşi timp, oficial din cadrul primăriei Cotiujeni. La rândul său, preotul satului susţine că Zinaida Greceanâi a ajutat ca să fie schimbate integral uşile bisericii, a făcut încălzirea podelei şi a contribuit la gazificarea lăcaşului sfânt. „De fiecare dată când are ocazia, intră în sfânta biserică şi aprinde câte o lumânare pentru părinţii decedaţi, pentru alte trebuinţe”, susţine preotul Anatol.

Profesoara Maria Moroşan povesteşte cum a primit un ajutor din partea fostului premier, atunci când a avut nevoie de o intervenţie chirurgicală. „Dumneaei m-a ajutat cu o sumă de bani pentru a face acea operaţie şi acum eu mă simt bine şi vreau să îi mulţumesc pentru că nu a uitat de sat şi de oamenii lui şi a făcut atâtea pentru el”, a conchis profesoara.

„Dacă voi vrea să o vizitez la Preşedinţie, mă va recunoaşte?”

Casa părintească a fost vândută. „Nu a vândut-o pentru că ar fi avut nevoie de bani, dar pentru că i-au intrat în casă şi i-au furat lucrurile cele mai bune”, ne spune Olga Bujor. Vine din ce în ce mai rar în satul Cotiujeni. Când revine, se opreşte la o prietenă, care are grijă şi de mormintele părinţilor ei. „Ultima dată a fost acum, la Blajini, când a făcut prohodul pentru părinţi”, zice Lidia Druţac.

Deşi vine din ce în ce mai rar prin sat, oamenii nu o uită, vorbesc cu plăcere despre „Zâna lui Petrea lui Bujor” şi speră ca va fi aleasă ca preşedinte al ţării. „Dacă va ajunge preşedinte, ne vom bucura că cineva de la noi din sat a ajuns aşa de sus”, susţine Zinaida Ţărnă. Marcu Victor, care a fost coleg de clasă cu Zinaida Greceanâi, spune că Zinaida Greceanâi va putea „să ridice” ţara noastră. „Doar că mă gândesc, oare dacă voi vrea să o vizitez la Preşedinţie, mă va recunoaşte?”, se întreabă fostul coleg.

Dosarul Greceanâi

Pe parcursul activităţii sale în funcţia de ministru al Finanţelor, dar şi în cea de premier, Greceanâi a prejudiciat bugetul de stat cu sute de milioane de lei.

Miercurea viitoare, 20 mai, Parlamentul urmează să voteze viitorul preşedinte al statului. Singurul candidat înaintat la această funcţie este fostul prim-ministru Zinaida Greceanâi, despre care, după cum am constatat noi, societatea nu ştie mai nimic. Nici cine îi este familia, nici ce trecut are. Puţină lume ştie şi despre faptul că Zinaida Greceanâi a fost inclusă în „lista neagră” pentru Parlamentul ales la 5 aprilie, listă elaborată de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat. După cum au stabilit jurnaliştii de investigaţie care au verificat trecutul acesteia, pe parcursul activităţii sale în funcţia de ministru al Finanţelor, dar şi în cea de premier, Greceanâi a prejudiciat bugetul de stat cu sute de milioane de lei. Pentru aceste „realizări”, în loc să fie scoasă din lista electorală a Partidului Comuniştilor, Greceanâi a fost înaintată pentru funcţia de şef al statului, scrie Jurnal de Chişinău.

Vinovată în dosarul „Oferta Plus”

Zinaida Greceanâi se face vinovată de pierderea de către R. Moldova la CEDO a mai multor dosare de milioane de euro. Unul dintre cele mai recente, în acest sens, este dosarul „Oferta Plus”. În anul 2008, R. Moldova a plătit o penalizare de 2,5 mln de euro Companiei „Oferta Plus”. Unul dintre vinovaţii de această pierdere este Ministerul Finanţelor, condus în acel timp de Zinaida Greceanâi. Instituţia a refuzat să plătească companiei „Oferta Plus” suma de 20 mln de lei pentru energia electrică livrată de companie instituţiilor bugetare şi a depus o cerere la Curtea Supremă de Justiţie, cerând revizuirea cauzei. Ca rezultat, decizia a fost casată. De asemenea, Zinaida Greceanâi a depus o cerere la Procuratura Generală, cerând să se verifice modul în care a fost calculată această datorie. Procuratura a intentat un dosar penal. Aceste acţiuni s-au dovedit a fi ilegale, în consecinţă, CEDO a obligat Moldova să plătească datoria statului (Ministerului Finanţelor) către „Oferta Plus”, plus daune morale, materiale şi penalizări, în total - 2,5 milioane de euro.

Un administrator prost

După cum au stabilit jurnaliştii care au examinat trecutul dnei Greceanâi, aceasta nu a fost un administrator tocmai bun al instituţiilor pe care le-a condus. Astfel,  Ministerul Finanţelor (MF), condus de Zinaida Greceanâi din februarie 2002 până în octombrie 2005, a fost verificat în fiecare an de inspectorii Curţii de Conturi. În fiecare an, în rapoartele CC au fost identificate scutiri de impozite ce au prejudiciat bugetul, venituri ratate în urma unor acţiuni nejustificate ale MF, precum şi administrare defectuoasă a Fondului de rezervă al Guvernului. Astfel, potrivit raportului Curţii, în anul 2002, când Zinaida Greceanâi a devenit ministru al Finanţelor, mai multe acţiuni ale MF au fost calificate ca fiind ilegale. Printre acestea - scutirea ilegală de impozite a unor companii aeriene şi agenţi economici, menţionăm că impozitele de care au fost scutite aceste companii se ridică la zeci de milioane de lei. Precizăm că restituirea din buget a TVA este considerată o modalitate de spălare a banilor, identificată în 2005 de Serviciul prevenire şi combatere a spălării banilor al CCCEC, notează Jurnal de Chişinău.

A prejudiciat statul cu 5,7 milioane dolari

Potrivit aceluiaşi raport al Curţii de Conturi, tălmăcirea şi aplicarea neadecvată de către Direcţia generală politică fiscală a MF şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a legislaţiei în vigoare referitor la activitatea întreprinderilor în regim „duty-free”, precum si tărăgănarea de către MF a adoptării unor decizii clare privind aplicarea accizelor şi TVA la mărfurile aflate în regimul respectiv au determinat neîncasarea la buget de la – doar – doi agenţi economici a sumei de 5,5 mil.lei.

Fără nici un motiv, MF nu a achitat la timp un credit extern, ceea ce a prejudiciat bugetul cu 5,7 mln USD. „Pentru asigurarea necesităţilor economiei naţionale cu resurse energetice, utilaj, medicamente şi mărfuri de larg consum, în baza acordurilor bilaterale, Republica Moldova a valorificat împrumuturi din partea Comunităţii Europene în valaore de 31,6 mil dolari. Încălcând condiţiile acordului de credit, încheiat cu Comunitatea Europeană, MF n-a rambursat la timp creditorului străin împrumutul, deşi agenţii economici-beneficiari s-au achitat integral şi în termenele stabilite cu ministerul. Ca rezultat, bugetul de stat a suportat cheltuieli suplimentare în valoare de 5,7 mil dolari”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Penalităţi de milioane

În 2004, din cauza unei proaste administrări, MF se face nevoit să plătească din nou penalităţi în valoare de 1,3 mil dolari. De această dată, amenda vine de la faptul că în 2000 MF şi „Vnesheconombank” (Rusia) urmau să semneze un acord privind modalitatea efectuării plăţilor şi evidenţa conturilor, până în prezent acest acord n-a fost încheiat. În perioada 01.01.2000 – 31.07.2004, „Vnesheconombank” (Rusia) a calculat dobânda curentă (7% anual) în valoare de 39,7 mil. dolari SUA, însă de fapt s-au achitat numai 16,5 mil. dolari SUA. Pentru dobânzile arierate MF a plătit penalităţi în valoare de 6,8 mil. dolari, din care 1,3 mil. dolari în anul 2004.
În 2005, controlul selectiv al Curţii de Conturi a stabilit alocarea de către MF în afara prevederilor legale a mijloacelor financiare în valoare de 29 mil. lei, scrie Jurnal de Chişinău.

Greceanâi a protejat anumiţi agenţi economici

La 3 iunie 2008, “Jurnal de Chişinău” a publicat un articol în care se făcea referire la câteva ilegalităţi comise cu participarea Zinaidei Greceanâi. Potrivit acelui articol, la 15 mai 2008 Zinaida Greceanâi a semnat, în calitate de prim-ministru, o hotărâre secretă prin care Guvernul a repartizat 9500 de tone de grâu din cele 10 300 de tone de grâu donate de Federaţia Rusă şi România Republicii Moldova ca ajutor umanitar pentru diminuarea consecinţelor secetei din vara 2007 întreprinderilor de Stat “Combinatul de panificaţie” din Bălţi şi ÎS “Franzeluţa” din Chişinău, discriminându-i astfel pe alţi agenţi economici şi susţinând crearea condiţiilor de concurenţă neloială/neonestă pentru restul agenţilor economici din panificaţie. Acţiunea care a fost secretizată de Guvern este interpretată ca un efort al puterii de a menţine neschimbat preţul la pâine în anul electoral 2009, notează Jurnal de Chişinău.

Zinaida Greceanâi

# S-a născut la 7 februarie 1956 în regiunea Tomsk, Federaţia Rusă.

# A absolvit Colegiul Financiar-Economic din Chişinău şi Universitatea de Stat din Moldova. Specialitatea economist.

# După absolvirea Colegiului, din 1974 până în 1991, activează în funcţia de contabil superior, inspector superior, inspector-revizor superior, şeful secţiei bugetare în Direcţia financiară Briceni.

# În anii 1991-1994, este şef al secţiei bugetare, şef adjunct al Direcţiei economico-financiare Briceni, vicepreşedinte-interimar al Comitetului Executiv, raionul Briceni, şef-interimar al Direcţiei raionale financiar-economice.

# Din 1994 până în 1996, este şef adjunct al Direcţiei generale elaborarea şi analiza bugetului, şef al secţiei bugetelor locale a Departamentului bugetului, Ministerul Finanţelor.

# Din 1996 până în 2000, este şef al Direcţiei generale elaborarea şi sinteza bugetului, director al Departamentului bugetului.

# Din 2000 până în 2001, este viceministru al Finanţelor.

# În anii 2001-2002 – prim-viceministru al Finanţelor.

# La 8 februarie 2002, în conformitate cu Decretul Preşedintelui Republicii Moldova, este numită în funcţia de ministru-interimar al Finanţelor, iar la 26 februarie 2002 – ministru al Finanţelor.

# În baza votului de încredere acordat de Parlament, prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova, la 19 aprilie 2005, este numită în funcţia de ministru al Finanţelor.

# Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova, la 10 octombrie 2005, este numită în funcţia de Prim-viceprim-ministru.

# La 31 martie 2008, în baza votului de încredere acordat de Parlament, a fost aleasă Prim-ministru al Republicii Moldova.

# Căsătorită, mamă a doi copii.