Instituțiile statului cheltuie, anual, milioane de lei pentru plata salariilor pe durata absenței forțate de la muncă a angajaților pe care i-au concediat ilegal. Autoritățile nu dețin date centralizate despre banii din buget care merg spre executarea hotărârilor judecătorești în care statul este considerat bun de plată.
Pe portalul instanțelor de judecată există însă zeci de litigii prin care instituțiile statului sunt acționate în judecată pentru demiteri ilegale, scrie Ziarul de Gardă.
Doar în ultimii trei ani, Agenția Naţională pentru Siguranţa Alimentelor a cheltuit peste 800 de mii de lei pe salarii și despăgubiri plătite pe durata absenței forțate de la muncă a angajaților pe care i-a concediat, iar instanța i-a restabilt în funcții. Anterior, Inspecția Muncii a fost obligată de instanța de judecată să plătească salarii și despăgubiri de milioane unor inspectori ai muncii pe care i-a demis cu încălcarea legii, așa cum au concluzionat instanțele de judecată.
În majoritatea litigiilor de acest fel, dreptate li se dă angajaților, nu angajatorilor, spun experții în dreptul muncii. Ei afirmă, de asemenea, că instituțiile angajatoare nu respectă întocmai legislația atunci când demit angajații, iar asta duce la cheltuirea unor sume enorme din banii publici pentru a plăti, practic, salariul a două persoane pentru aceeași funcție.
„Cum să mai crezi în ei? În cine să crezi?”
În 2025, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a pierdut în prima instanță litigiul cu angajatul Sergiu Ioniţă, după ce Judecătoria Chișinău, sediul Rîşcani, a anulat ordinul prin care acesta fusese demis în aprilie 2024.
Concedierea lui Ioniță a avut loc după ce Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) a depistat în privința lui, pe 13 februarie 2024, printr-un act de constatare, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese. Asta deși în actul de constatare se menționa că „inspectorul de integritate nu va solicita încetarea mandatului sau a raporturilor de muncă”, întrucât Ioniță era la prima abatere de acest fel.
Prin urmare, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Rîşcani, au stabilit că actul de constatare nu a fost notificat, „nu a obţinut puterea lucrului decis conform rigorilor Codului administrativ” şi nici nu este definitiv. Respectiv, ANSA, potrivit instanței, „nu avea dreptul” să-l destituie pe Sergiu Ioniță din funcţia exercitată. În plus, acesta fusese și sancționat contravențional pentru acțiunile sale. Astfel, prin destituirea din funcţie, s-a încălcat principiul care prevede inadmisibilitatea sancţionării duble pentru aceeaşi faptă, a mai notat instanța. Citiți detalii pe ZdG.md


