Ideea unei implicări mai active din partea Uniunii Europene este preluată de Nicu Popescu, originar din Republica Moldova şi cercetător la Consiliul European pentru Relaţii Externe (Londra).

Editorialele dlui Popescu au fost găzduite de The Guardian şi de Financial Times. Primul comentariu, argumentează că protestele din Moldova ar fi putut fi cauzate de provocatori, dar că ar fi existat destule motive pentru demonstraţii şi fără o astfel de „tactică folosită des de guvernele nedemocratice”. Dl Popescu spune că demonstraţiile ar fi apărut ca rezultat al unei crize de incredere dintre poliţie şi public, şi din cauza declaraţiilor Preşedintelui Vladimir Voronin, care a promis că va continua să se implice in politică şi după expirarea mandatului.

Editorialistul susţine că Uniunea Europeană „este unicul actor cu credibilitatea necesară pentru a găsi o soluţie pentru criza curentă” şi oferă două principii pentru mediere: respectarea drepturilor omului, in special in contextul arestării unor protestatari nevinovaţi, şi trimiterea unei misiuni de investigare a evenimentelor pentru a identifica persoanele vinovate şi posibilii „provocatori guvernamentali”.

In comentariul din Financial Times, dl Popescu continuă apelurile pentru implicarea mai activă a Uniunii Europene şi pune accentul in special pe posibilitatea compromiterii Parteneriatului Estic.

Dacă UE nu poate influenţa Moldova, „summit-ul planificat pentru inceputul lunii mai ar putea fi un dezastru P.R. dacă se crează impresia că cei 27 de şefi ai statului europeni legitimizează o grămadă de autocraţi, ucigand acest plan din punct de vedere politic inainte ca acesta să fi fost lansat in modul potrivit”.

Comentatorul mai cere presiuni mai mari asupra Moldovei din partea Uniunii Europene, scopul cărora ar fi evitarea riscului apariţiei unui „satelit politic rusesc cu sute de mii de cetăţeni ai Uniunii Europene care trăiesc intr-un regim represiv”.

Deşi Moldova este, de obicei, puţin vizibilă in mass media din Occident, protestele recente au condus la o prezenţă mai mare a acestei ţări in ziarele şi revistele din vest. Evoluţia evenimentelor din Moldova şi din Uniunea Europeană indică faptul că subiectul moldovenesc – cu sau fără „revoluţii Twitter” - va continua să intereseze nu numai ştiriştii, dar şi comentatorii.