România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa
Ministerul Apărării Naționale a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA.
Statele Unite își retrag circa 800 de militari din România, au declarat pentru G4Media.ro surse oficiale. Potrivit acestora, anunțul a fost făcut luni în cadrul oficial NATO. SUA își vor retrage trupe și din Bulgaria, Ungaria și Slovacia.
Militarii care vor fi retrași din România ar face parte din trupele care în acest moment sunt în Germania și urmau să vină în țara noastră prin așa numita rotație a trupelor din Estul Europei.
Militarii americani dizlocați în România se află în misiuni la bazele Mihail Kogălniceanu, Deveselu și la Câmpia Turzii. Nu e clar în acest moment din ce baze vor fi retrași cei 800 de militari.
Măsura este executivă, adică se aplică imediat, dar Congresul american o poate teoretic modifica.
Decizia Casei Albe are legătură cu strategia președintelui Donald Trump de a-și concentra resursele militare în zona Asia-Pacific.
De notat că în România rămân circa 1000 de militari americani, cu tehnică militară (avioane, drone).
Decizia SUA nu are legătură cu anularea alegerilor, dovada fiind retragerea de trupe americane și din Ungaria, țară condusă de premierul Viktor Orban, un aliat al președintelui Trump, au declarat pentru G4Media sursele citate.
Context
Și publicația Kiev Post scrie că ”administrația Trump este pe punctul de a retrage mii de trupe americane din România, un pivot semnificativ care a trimis valuri de îngrijorare în flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului”.
Ppotrivit a trei oficiali americani și europeni care au fost informați cu privire la acest subiect citați de Kiev Post, administrația a notificat aliații occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la decizia sa de a retrage trupele, cu un anunț oficial așteptat în zilele următoare.
Vorbind marți pentru Kiev Post, oficialii – care au solicitat anonimatul deoarece nu sunt autorizați să discute despre deliberările interne înainte de un anunț oficial – au declarat că reducerea trupelor nu ar trebui să depășească „mai mult de un batalion”.
De asemenea, aceștia au insistat că mișcarea nu va avea „un impact semnificativ asupra operațiunilor SUA în regiune”.
Kiev Post mai notează că ”această decizie survine într-un moment de anxietate crescută, ca urmare a creșterii numărului de incursiuni rusești în spațiul aerian al NATO, inclusiv în România, și coincide, de asemenea, cu aparenta mișcare a președintelui SUA de a „dubla” eforturile de a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin să accepte o încetare a focului în Ucraina”.
Discuțiile interne au luat inițial în considerare reduceri atât în România, cât și în Polonia, dar decizia finală a vizat doar România, au declarat sursele pentru Kiev Post. Această distincție evidențiază un calcul geopolitic complex în joc.
Raționamentul din spatele reducerilor este legat de un impuls mai larg al Pentagonului de a concentra resursele pe emisfera vestică și de a contracara mai bine China în Pacific, scrie publicația ucraineană.
Acest lucru se aliniază cu revizuirea în curs de desfășurare a posturii forțelor la Pentagon, care analizează misiunile Comandamentului european al SUA pentru a elibera resurse în vederea unei reorientări către emisfera vestică și Indo-Pacific – obiectivul principal al concurenței și dominației strategice a Americii.
Cu toate acestea, pentru o regiune care încă se confruntă cu consecințele invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, momentul este considerat de unii ca fiind critic.
Colonelul în retragere al armatei SUA Richard Williams, fost director adjunct în cadrul diviziei de investiții în apărare a NATO, a declarat marți pentru Kyiv Post: „Nu există niciun motiv evident sau tactic pentru retragerea brigăzii NATO din România.”
Ppreședintele Trump s-a întâlnit recent cu noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, și a garantat că trupele americane nu vor fi reduse în Polonia. În timpul întâlnirii, Trump ar fi declarat că SUA „nu s-au gândit niciodată” la retragerea soldaților din țară, subliniind: „Suntem cu Polonia până la capăt”.
Justyna Gotkowska, director adjunct la cel mai important grup de reflecție guvernamental din Polonia, Centrul pentru Studii Estice (OSW), a subliniat importanța acestei asigurări, deși a remarcat preocuparea persistentă cu privire la prezența mai largă a SUA în Europa.
„Orice reducere în regiunea noastră va fi percepută de Rusia ca o invitație”, a declarat Gotkowska unui grup de reporteri în timpul unei mese rotunde organizate marți la Ambasada Poloniei din Washington, subliniind „valoarea de descurajare” crucială a prezenței militare americane pe flancul nord-estic.
Ea a mai spus corespondentului Kiev Post că unitățile rotative – precum cele aflate în prezent în România – sunt „cele mai ușor de retras.”
Polonia găzduiește în prezent până la 10.000 de trupe americane rotative, împreună cu cartierul general al Corpului V.
Mutarea a venit, de asemenea, în contextul în care armata americană a anunțat – după cum a raportat Stars and Stripes – că Divizia a 3-a de Infanterie a preluat comanda misiunii militare americane în România, care vizează fortificarea flancului estic al NATO.
Divizia a 3-a Infanterie a preluat săptămâna aceasta comanda operațiunilor Armatei în regiunea Mării Negre, conducând un grup operativ de aproximativ 3.000 de soldați într-o desfășurare de nouă luni. unitatea a înlocuit Divizia 1 Blindată luni, în timpul unei ceremonii la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (MK), principalul centru pentru forțele americane din România, potrivit unui comunicat al Armatei.
Operațiunile acoperă misiuni în România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. În timpul desfășurării sale, Task Force Iron al Diviziei 1 Blindate „a avansat integrarea de comandă și control SUA-NATO cu planificarea detaliată a operațiunilor de răspuns la criză, a liniilor de apărare a flancului estic și a extinderii forțelor terestre înaintate”, a declarat Armata.
Consolidarea nivelurilor de trupe și a capacităților de comandă în jurul Mării Negre a devenit o prioritate după invazia Rusiei în Ucraina în 2022.
Creșterea Pentagonului în ce privește nivelurile de forțe a inclus o creștere a numărului de trupe în România și în jurul acesteia. Deși unii oficiali ai Pentagonului au dezbătut în 2023 dacă să reducă aceste forțe de rotație, liderii militari au optat în cele din urmă pentru menținerea unei prezențe extinse.
Sosirea Diviziei a 3-a de infanterie a avut loc în timp ce Pentagonul a continuat revizuirea posturii forțelor – o evaluare care ar putea avea implicații pentru misiunea Comandamentului european al SUA.
În acest context critic, retragerea planificată a fost primită cu surprindere și confuzie.
Un fost oficial militar român, vorbind cu Kiev Post marți după-amiază, a numit decizia „greu de înțeles”, mai ales având în vedere că amprenta militară americană actuală în Europa – aproximativ 80.000 de soldați – este modestă din punct de vedere istoric.
Reducerea vine, de asemenea, în ciuda parlamentarilor din ambele partide americane care susțin o prezență militară americană puternică de-a lungul flancului estic după 2022, considerând-o un semnal crucial pentru Putin.
Proiectul de retragere se desfășoară în timp ce Rusia continuă să testeze hotărârea NATO, fapt demonstrat de numeroasele incursiuni aeriene și ale dronelor pe flancul estic în septembrie. NATO a răspuns prin lansarea Eastern Sentry, o activitate de vigilență sporită, însă reducerea trupelor americane riscă să transmită un mesaj contradictoriu.
Experții consideră că reducerea prezenței forțelor americane ar putea slăbi interesele și influența americană, putând încuraja o percepție rusă de slăbire a descurajării.
Într-o declarație pentru Kiev Post, fostul oficial NATO, colonelul Williams, a dezvoltat acest punct, spunând că alianța continuă să considere prezența sa ca fiind vitală pentru stabilitate.
El a remarcat că alianța și-a fortificat flancul estic cu trupe rotative în roluri de descurajare, construind în același timp o bază aeriană majoră la Cincu, care se așteaptă să devină cea mai mare din Europa.
Între timp, Rusia a solicitat ca forțele să fie reduse la nivelurile de dinainte de 1997, ceea ce ar include potențiale reduceri ale NATO în România și Bulgaria.
Williams a adăugat că desfășurarea recentă în regiune a Diviziei 101 Aeropurtate (Airmobile), cu grad ridicat de pregătire, sugerează că capacitatea sa de desfășurare rapidă ar putea face disponibilă o brigadă pentru utilizare operațională în altă parte, în cazul în care apar noi cerințe.
„Sunt multe părți în mișcare în joc”, a spus el.
Decizia pune un accent reînnoit pe aliații europeni pentru a-și asuma o mai mare parte din povara securității, chiar dacă Centrul pentru Studii Estice din Polonia avertizează că tranziția către un NATO mai mult condus de Europa trebuie să fie „structurată” pentru a evita crearea unui vid pe care Rusia l-ar putea percepe ca pe o „invitație”.
Cu toate acestea, retragerea iminentă a unei brigăzi de rotație marchează o schimbare majoră în prioritățile SUA, obligând aliații să își regândească poziția de apărare în timp ce Washingtonul își îndreaptă atenția atât către emisfera vestică, cât și către Pacific.