“Imunitatea” economiei moldoveneşti în mare pericol

26 Februarie 2009, 10:13

În următoarele luni autorităţile moldovene vor trebui să stea atent cu ochii pe economiile cu care  ne leagă comerţul exterior, investiţiile sau în care muncesc cetăţenii Republicii Moldova.
De evoluţiile din aceste ţări, indiferent în ce parte a globului se află, va depinde în ce măsură va fi afectată de criză economia moldovenească. Recesiunea prin care trec unele ţări-partenere deja se resimte în economia moldovenească.

Fluxul de transferuri este în scădere continuă. Exportul şi importul la fel este în suferinţă. Ivestitorii de portofoliu străini şi-au redus prezenţa aproape la zero pe piaţa valorilor mobiliare. Multe proiecte investiţionale au fost suspendate. Investitorii, care au destule probleme acasă, vor să mai aştepte o perioadă de timp ca să vadă încotro vor merge lucrurile. Şi cei care investesc în capital fix au mai slăbit din elanul de altă. Astfel, dacă după prima jumătate de an, potrivit statisticilor oficiale, firmele cu capital străin înregistrau o creştere de 47,3% a investiţiilor în capital fix, apoi la finele anului 2008 au ajuns cu o creştere mult mai mică, de  6,4 la sută.

Am scris şi cu altă ocazie că în cazul Moldovei este, de fapt, un import de criză. Însă aceşti generatori de criză externi pot slăbi imunitatea economiei moldoveneşti şi „reanima” nişte probleme pe interior soluţionarea cărora a fost mereu amânată.

Ca efectele acestor factori de criză importaţi să fie domolite este mai important ca oricând să fim atenţi la semnalul ce vine din exterior. Pentru că şi acolo situaţia este diferită. Şi aprecierile sunt contradictorii. Nu există o părere unică asupra soluţiilor. Duminica asta liderii europeni s-au reunit la Berlin, pentru a stabili o poziţie comună faţă de criza economică şi financiară mondială. În cadrul întâlnirii urmau să fie unele decizii, astfel încât europenii să poată prezenta un punct de vedere comun la reuniunea G-20 de la Londra, din aprilie.

O poziţie comună este greu de stabilit, având în vedere divergenţele de opinie. Spre exemplu, Germania şi Franţa au criticat Marea Britanie pentru reducerea TVA, iar Cehia şi Slovacia au acuzat Franţa de protecţionism.

Germania şi Franţa sunt ţările care solicită neapărat o poziţie unitară fermă la nivelul Uniunii Europene, o politică cu care Marea Britanie nu este întru totul de acord. Parisul vrea adoptarea unor reguli comune stricte de reglementare a pieţelor internaţionale şi a avertizat că nu va accepta compromisuri pe aceasta temă. Berlinul militează pentru înăsprirea reglementărilor de control la nivel mondial, combaterea paradisilor fiscale şi crearea unui sistem de averizare care să prevină crizele viitoare.

Între timp un reprezentant al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a declarat cu referinţă la România, Ucraina, Ungaria, Croaţia, Serbia, ţările baltice şi, eventual, Rusia: “Credem că problema este serioasă, dar controlabilă. Avem câteva luni pentru a interveni, doar câteva săptămâni în unele state, în condiţiile în care există ţări precum Ucraina, aflate în pragul colapsului”.

Comenteaza

Nume *

Mail *

Web


Comentariu