Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Vladimir Bolea, a confirmat că Procesul-verbal nr. 37 al Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, prin care fondatorii FLYONE au fost obligați să renunțe la cotele-părți deținute în companie, invocă Legea nr. 618/1995, abrogată din octombrie 2025. Instituția susține că documentul rămâne valabil deoarece legea respectivă ar fi fost înlocuită de Legea nr. 249/2025 privind securitatea națională, însă juristul Corneliu Gandrabur, care a semnalat public neconcordanța, arată că niciun text de lege nu prevede o asemenea substituire automată a trimiterilor normative.
Precizările au fost oferite redacției Bani.md, după ce în spațiul public a apărut informația că Procesul-verbal nr. 37 al ședinței Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului din 22 iunie 2026 invocă Legea nr. 618/1995 privind securitatea statului, act normativ abrogat în luna octombrie 2025.
În răspunsul transmis redacției ZIUA, ministerul arată că hotărârea Consiliului are ca temei juridic prevederile art. 6 lit. b) și art. 8 lit. b) din Legea nr. 174/2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului.
Instituția admite însă că, în argumentarea deciziei, este invocată o lege abrogată, motivând că aceasta a fost înlocuită de Legea nr. 249/2025 privind securitatea națională, care reglementează același domeniu.
„Este adevărat că Legea privind securitatea națională la care se face referire în argumentare a fost abrogată prin adoptarea unei noi legi care reglementează același domeniu. Este vorba de Legea nr. 249/2025 cu privire la securitatea națională. Noțiunile și criteriile relevante în privința riscurilor la adresa securității naționale sunt reglementate în prezent de această lege, astfel încât fundamentarea deciziei rămâne valabilă”, se arată în răspunsul ministerului.
Subiectul a fost adus în atenția publică după ce jurnalistul Corneliu Gandrabur, jurist de formație, a publicat o analiză în care susține că procesul-verbal al Consiliului face trimitere la un act normativ ieșit din vigoare. Acesta a mai remarcat că documentul conține zece puncte privind mai multe întreprinderi, în timp ce Ministerul Infrastructurii a comunicat public doar decizia referitoare la FLYONE. De asemenea, autorul a atras atenția asupra faptului că documentul menționează că fondatorii și proveniența capitalului companiei nu ar fi cunoscute, deși informațiile privind acționariatul sunt disponibile în registrele oficiale.
Ca urmare a reacției ministerului, Gandrabur, care a semnalat neconcordanța, arată că, din punct de vedere juridic, explicația autorităților este discutabilă. Potrivit lui, practica juridică și regulile de tehnică legislativă nu consacră principiul potrivit căruia abrogarea unei legi și adoptarea alteia ar înlocui automat toate trimiterile existente în legislația aflată în vigoare. O asemenea substituire trebuie prevăzută expres de legiuitor sau realizată prin modificarea actelor normative care conțin respectivele referințe.
„La adoptarea Legii nr. 249/2025 privind securitatea națională a fost abrogată și Legea nr. 618/1995. Totuși, dispozițiile tranzitorii nu prevăd că toate trimiterile existente în legislație la Legea nr. 618/1995 se consideră făcute la Legea nr. 249/2025. Dimpotrivă, art. 32 alin. (5) din Legea nr. 249/2025 stabilește expres că „la data intrării în vigoare a prezentei legi, cadrul normativ conex se modifică conform anexei”. Am verificat și anexa. În aceasta nu există nicio modificare a Legii nr. 174/2021 și nici vreo dispoziție potrivit căreia, în aplicarea acesteia, referirea la Legea nr. 618/1995 ar urma să fie interpretată ca referire la Legea nr. 249/2025”, notează Corneliu Gandrabur.
În aceste condiții, spune el, susținerea ministerului potrivit căreia simpla înlocuire a legii menține automat valabilitatea argumentării nu este susținută de un text expres de lege.
„Cu alte cuvinte, Parlamentul a abrogat Legea nr. 618/1995, dar nu a modificat Legea nr. 174/2021 pentru a înlocui trimiterea la actul normativ abrogat. Aceasta este realitatea juridică, indiferent cât de incomodă ar fi”, menționează juristul.
