Piața imobiliară din Republica Moldova se află într-un blocaj evident. Datele Institutului de Politici și Reforme Europene arată că autorizațiile de construcție pentru blocurile locative sunt în scădere, în special în anul 2025 – anul care a urmat celei mai mari creșteri de prețuri la apartamente din ultimul deceniu.
Dacă în 2017 au fost emise 107 autorizații de construcție, în 2025 – doar 33, cea mai mică cifră din ultimii ani. „Scăderea drastică a autorizațiilor reflectă două probleme structurale distincte: dificultatea crescândă în obținerea terenurilor pentru construcție și un proces birocratic, netransparent și imprevizibilă”, se spune în nota analitică. Cu alte cuvinte, absența planurilor urbanistice în capitală a condus la o logică defectuoasă a dezvoltării: în loc să se extindă spre zone noi, construcțiile s-au concentrat în cartierele deja aglomerate, amplificând presiunea asupra infrastructurii existente. Experții IPRE sesizează că, autoritățile au fost timide în dezvoltarea unor sectoare și cartiere noi, fără a investi în drumuri, iluminat stradal sau instituții publice care să facă aceste zone atractive.
Această scădere nu este doar o cifră statistică, ci o realitate care lovește direct în buzunarul oamenilor: mai puține locuințe pe piață înseamnă prețuri mai mari și acces tot mai dificil la o casă decentă. În consecință, unul dintre pașii urgenți pentru deblocarea crizei imobiliare ține de eliberarea unui număr cât mai mare de planuri zonale și autorizații de construcție. Fără ele, dezvoltatorii nu pot începe proiecte noi, iar piața rămâne sufocată. Dacă autoritățile locale – în special cele din Chișinău, unde cererea este extrem de mare – vor acționa, piața ar putea trece prin transformări mult așteptate: locuințe mai accesibile, încredere sporită din partea cumpărătorilor, locuri de muncă și venituri suplimentare pentru economie, dar și o dezvoltare urbană reală, cu cartiere planificate și infrastructură completă.
Într-o capitală care se dezvoltă rapid, discuția despre extinderea zonelor de construcții nu mai este doar un subiect tehnic, ci unul de interes public major. Orașul are nevoie de spații noi pentru locuințe, infrastructură și servicii, dar modul în care aceste zone sunt reglementate ridică întrebări esențiale despre transparență, sustenabilitate și viziune urbanistică. Prin aprobarea PUZ-urilor, autoritățile locale pot transforma terenuri aflate în paragină în spații destinate construcțiilor. La acest capitol, Chișinăul are un potențial considerabil, însă imaginea generală a acestor suprafețe neutilizate nu este deloc favorabilă. Un astfel de proces ar aduce ordine și coerență în dezvoltarea orașului.
Sigur, acest lucru nu se poate realiza fără investitori, care vin cu partea grea a resurselor. În același timp, autoritățile sunt cele care poartă responsabilitatea pentru proiectul final. Acum este momentul ca toate părțile implicate să demonstreze responsabilitate și flexibilitate. Extinderea zonelor de construcții nu poate fi privită doar ca o chestiune economică – este o decizie care modelează orașul pentru generații. De aceea, consultările publice și transparența în procesul de aprobare sunt vitale. Totodată, respectarea termenelor pentru fiecare etapă este extrem de importantă pentru investitori.
Un lucru este cert: lipsa de planuri urbanistice aprobate și autorizații nu protejează piața, ci o paralizează. Moldova are nevoie de reguli clare și de curaj administrativ – să se construiască mai mult, mai bine și mai responsabil. Fără un flux constant de planuri urbanistice și autorizații, nu putem vorbi despre o piață sănătoasă, ci doar despre o criză prelungită. Piața imobiliară nu este condamnată la stagnare, dar are nevoie de un semnal puternic din partea statului și a administrațiilor locale. Deblocarea crizei începe cu aprobarea de PUZ-uri și eliberarea organizată de autorizații de construcție.
Doar astfel putem stabiliza prețurile, reda încrederea cumpărătorilor și transforma orașele în spații unde oamenii nu doar locuiesc, ci trăiesc cu adevărat.
Boris Harea, editor HotNews.md
