Adio, arme!
21 August 2009, 16:43Un pistol două încărcătoare cu cartuşe şi o lunetă au fost descoperite de vameşii de la Biroul Vamal Briceni într-un bagaj neînsoţit într-un autocar înmatriculat în Bălţi, care circulă pe ruta Moscova - Bălţi.
Potrivit Serviciului Vamal, arma de model „A3000” şi cartuşele erau ascunse printre bagajele pasagerilor şi au fost depistate în urma unui control minuţios.
În aceeaşi perioadă, la postul vamal intern de control Rezina în urma verificării actelor mijlocului de transport de model „MAN” înmatriculat în Chişinău s-a stabilit, că transportatorul a introdus din Ucraina în adresa unei firme din oraşul Rîbniţa, marfă fără a o declara organului vamal. Valoarea marfei nedeclarate constituie 2744,98 dolari SUA, transmite BASA-press.
Potrivit vameşilor şi în alte autocare de rută vameşii au descoperite mai multe nereguli. Şoferul unui mijloc de transport care circula pe ruta Reni-Chişinău la pista intrare în ţară, a încercat să tăinuiască de control vamal aproximativ 500 grame de substanţă vegetală uscată.
Toate cazurile sunt documentate de organele de drept.
Basescu despre pactul Ribbentrop-Molotov: Ne-a despartit fara sa vrem, dar politica noastra e sa fim in UE impreuna cu romanii din jurul granitelor
Traian Basescu a participat, sambata, la Eforie Sud, la incheierea programului de tabere pentru tinerii de origine romana din strainatate ARC 2009 si la a IV-a editie a Scolii de vara “Comunitati romanesti si identitate europeana”, unde le-a vorbit tinerilor despre pactul Ribbentrop-Molotov, transmite NewsIn.”Toti faceti parte din ceea ce ne este drag, din cei 10 milioane de romani din afara frontierelor. Patru milioane de romani care au emigrat si alte sase milioane de etnici romani in tari din jurul frontierelor Romaniei, cum spunem noi, romanii de langa noi. Ma bucur ca o initiativa a administratiei prezidentiale din 2006 s-a consolidat si iata ca suntem la a patra editie a Scolii de vara, in care copiii romani din Europa si nu numai se intalnesc in Romania”, le-a spus, la sosire, presedintele celor cateva zeci de tineri care il asteptau.Traian Basescu a precizat ca anul acesta este unul cu o semnificatie aparte din punct de vedere al Scolii de vara, pentru ca pe 23 august se implinesc 70 de ani de cand, in urma pactului Ribbentrop - Molotov, o parte dintre romani au ramas in afara frontierelor nationale. “Poate ca acest lucru trebuie mentionat doar pentru ca este un adevar istoric. In acelasi timp, trebuie sa stiti ca este actul politic care ne-a despartit, fara sa vrem. Asta nu inseamna ca Romania are o politica alta decat a asigura romanii din afara frontierelor ca sunt romanii de langa noi, pe care am vrea sa ii vedem, ca si pe romanii din interiorul granitelor nationale, in interiorul Uniunii Europene, acolo unde putem fi din nou impreuna”, a precizat Basescu.
Seful statului le-a multumit celor prezenti ca incearca sa pastreze limba romana si cultura romana si i-a asigurat ca politica statului roman este sa stimuleze tarile pe teritoriul carora traiesc sa le pastreze limba, cultura si obiceiurile.Traian Basescu a mai spus la scoala de vara de la Eforie Sud ca Romania sprijina integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana si a precizat ca tara noastra a insistat ca Republica Moldova sa fie alaturata, in acest proces, tarilor din Balcanii de Vest, si nu Ucrainei.Presedintele a mai sustinut ca, de la integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, documentele finale ale Comisiei Europene contin cel putin cate o mentiune despre Republica Moldova.Seful statului a primit de la tinerii din Republica Molodva un tricou cu imaginea Romaniei Mari, Republica Moldova fiind despartita de tara cu o sarma ghimpata, iar de la romanii din Palestina a primit un ceas.In cadrul scolii de vara, in taberele de la 2 Mai si Eforie Sud sunt gazduiti, pana la finele lunii august, peste 400 de copii si tineri din Albania, Austria, Autoritatea Nationala Palestiniana, Belgia, Bulgaria, Germania, Grecia, Israel, Italia, Republica Macedonia, Marea Britanie, Republica Moldova, Serbia, Slovacia, Spania, Ucraina si Ungaria. Acestia au parte de un program interactiv care include, printre altele, o deplasare la Constanta si vizionarea de filme documentare.
Voronin se intoarce spre Moscova
– Dupa ce Georgia s-a retras din CSI, presedintele comunist de la Chisinau ,insista pentru reactivarea organismului coordonat de Kremlin
Presedintele moldovean in exercitiu Vladimir Voronin a efectuat ieri o vizita de lucru in Rusia, pentru a se intalni cu liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, informeaza Mediafax. Inaintea intrevederii, presedintele rus a declarat ca va discuta cu omologul sau moldovean, la Soci, despre relatiile economice dintre Moscova si Chisinau, dar potrivit unor surse din cadrul Ministerului moldovean de Externe, in centrul convorbirilor Medvedev - Voronin s-au aflat reglementarea conflictului transnistrean si cooperarea in cadrul Comunitatii Statelor Independente (CSI), avand in vedere faptul ca in acest an Moldova detine presedintia Comunitatii.In contextul acestei vizite, un oficial de la Kremlin a subliniat faptul ca Rusia respinge acuzatiile potrivit carora ar tergiversa rezolvarea conflictului transnistrean, exprimandu-si convingerea ca Tiraspolul si Chisinaul vor ajunge la un acord. Presa de la Chisinau considera insa ca aceasta intalnire este o incercare a lui Voronin de a intimida partidele de opozitie si de a-si consolida pozitia in raport cu adversarii sai politici.Potrivit publicatiei Jurnal de Chisinau, Voronin i-ar putea solicita lui Medvedev sprijin in tentativa sa de a ramane la putere, in ciuda votului din 29 iulie, iar in cazul in care acest lucru se va intampla, e foarte probabil ca actualul lider de la Chisinau va respinge orice compromis cu Alianta pentru Integrare Europeana (AIE). Mai mult, in cazul in care Parlamentul nu va reusi sa aleaga un nou sef al statului, acesta va fi dizolvat, Voronin ramanand presedinte in exercitiu pana in 2010, cand, potrivit Constitutiei, ar fi organizate noi alegeri anticipate.
Liberalii refuzatiMihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal (PL) de la Chisinau, a declarat la finalul ceremoniei oficiale de inmanare a legitimatiilor de parlamentar ca niciuna dintre cele trei functii principale in stat nu va fi discutat cu comunistii, acestea urmand sa revina partidului Liberal Democrat (PLD), PL si Partidului Democrat (PDM).Pozitia sa a fost sustinuta si de presedintele PDM, Mihai Lupu, care a precizat ca AIE nu va discuta cu Partidul Comunist din Republica Moldova (PCRM) despre functii si ca tema centrala a dialogului va fi depasirea crizei sociale, economice si politice, potrivit Unimedia. In cursul zilei de ieri, AIE i-a inmanat o invitatie la dialog liderului comunist, pe care Voronin a refuzat-o, eventuala intalnire dintre AIE si PCRM fiind programata pentru saptamana viitoare, la nivelul presedintilor de partid. Ghipu a declarat ca nu exclude varianta ca Voronin sa nu se prezinte la aceasta intalnire, dar a subliniat faptul ca este nevoie de prezenta sa, deoarece “noi trebuie sa discutam cu presedintele partidului, care poate lua decizii”. Referitor la acest subiect, Marian Lupu a precizat ca “cei de la PCRM trebuie sa-si dea seama ca nu este vorba despre interese inguste de partid sau persoanle, ci este vorba despre unde va merge si cum va merge in continuare Republica Moldova, evitam sau nu alegeri anticipate”. In ciuda opozitiei liderilor AIE, deputatul comunist Vladimir Turcan a declarat ca Partidul Comunist are dreptul moral la cel putin una din functiile de varf din stat.
Blestemul Ribbentrop-Molotov
George DAMIAN
Maine se implinesc 70 de ani de la parafarea Pactului Hitler-Stalin, semnat de ministrii de Externe ai celor doi dictatori, Joachim von Ribbentrop si Viaceslav Molotov. In esenta, Berlinul si Moscova isi jurau prietenie vesnica si isi imparteau frateste estul Europei. Romanii dintre Prut si Nistru au fost condamnati sa intre sub cizma bolsevica, deodata cu tarile baltice, iar Polonia a fost hacuita in timp record de armata nazista si cea sovietica.Fratia sovieto-germana nu a aparut din senin pe 23 august 1939 - in intreaga perioada interbelica sovieticii pusesera la dispozitie germanilor baze militare unde s-au pregatit viitorii comandanti ai lui Hitler. Pentru Romania, Pactul Hitler-Stalin are inca o multime de efecte perverse. Ambasadorul Romaniei la Chisinau a starnit furia comunistilor cand a indraznit sa vorbeasca despre Pactul Ribbentrop-Molotov. Practic, ambasadorul Filip Teodorescu si-a semnat in acel moment decizia de expulzare. Urmasii lui Stalin de la Chisinau - Voronin si cu banda lui - au asteptat momentul 7 aprilie pentru a-l expulza pe Filip Teodorescu, cand s-au repezit sa acuze Romania de organizarea unei “lovituri de stat”. Ca nu s-a gasit niciun fel de dovada a implicarii Romaniei - ba dimpotriva, au iesit la iveala dovezi ale implicarii comunistilor in regizarea tulburarilor - asta nu mai are nicio importanta pentru Voronin. Presedintele de la Chisinau trebuia sa-l alunge pe Teodorescu pentru ca acesta a denuntat Pactul Hitler-Stalin.Furia lui Voronin fata de aceasta denuntare este de inteles. Ca orice bolsevic priceput la politica, Voronin stie ca intelegerea Hitler-Stalin a fost folositoare pentru ambii calai. Insa tot ca unui adevarat bolsevic, lui Voronin nu ii place ca adevarul sa fie cunoscut. Voronin vrea ca el sa impuna adevarul lui, sa distorsioneze realitatea in functie de nevoile momentului. In al doilea rand, orice denuntare a Pactului Ribbentrop-Molotov anuleaza existenta lui Voronin si a comunistilor sai. Voronin este un apendic toxic al blestemului Ribbentrop-Molotov: daca nu ar fi existat intelegerea banditeasca dintre cei doi talhari de talie mondiala, comunistii de la Chisinau ar fi ramas ceea ce au fost intreaga perioada interbelica - niste marginali ai istoriei.
Orice referire a unui oficial roman la Pactul Hitler-Stalin starneste reactii la Moscova. Unele mai vizibile - altele mai putin vizibile. Insa Romania nu este singura - si tarile baltice reimprospateaza periodic memoria Moscovei cu privire la talharia din 1939. De aceea la Moscova se pregateste o lege care sa pedepseasca “negationismul” celor care indraznesc sa afirme ca inainte de a lupta impotriva nazistilor soldatii sovietici au fost camarazi cu soldatii Wehrmachtului. Ba mai mult, Dmitri Medvedev a reusit performanta de a lega rolul “eliberator” al armatei sovietice de tragedia Holocaustului. La incheierea unei intalniri cu presedintele israelian, Shimon Peres, Medvedev a anuntat ca sarcina comuna a celor doua tari ar fi sa impuna ca “realitatea istorica sa nu fie deformata in scopuri politice”.Serviciul de Informatii Externe de la Moscova a preferat sa fie mai sincer: “Unica masura accesibila de autoaparare a fost pentru Uniunea Sovietica semnarea tratatului de neagresiune cu Germania nazista, la 23 august 1939. Acest document a dus la amanarea cotropirii de catre fascisti a celor trei tari baltice si transformarea lor ulterior drept cap de pod pentru invazia pe teritoriul sovietic”, conform unui comunicat de presa transmis cu ocazia publicarii la Moscova a unui volum de documente provenind din arhivele serviciilor de informatii rusesti.
Traian Basescu: Uniunea Europeana va accepta aderarea R. Moldova
“Acum, Uniunea Europeană este mult mai deschisă de a include Republica Moldova în pachetul Balcanilor de Vest pentru integrarea în UE”, a spus Traian Basescu pe 21 august la deschiderea oficiala a scolii de vara de la Eforie Sud, “Comunitati romanesti si identitate europeana”, editia a IV-a, anunta agentia UNIMEDIA de la Chisinau. “Să sperăm că începe o nouă eră în Republica Moldova. Vom sprijini în continuare avansarea Republicii Moldova spre integrarea europeană. În toate documentele europene se regăseşte măcar o menţiune referitor la Republica Moldova. E meritul României. Interesul nostru de a alătura R. Moldova în pachetul Balcanilor de Vest. Anterior, UE susţinea ca Moldova să se integreze împeună cu Ucraina. Acum, deja UE este mai deschisă să includă Republica Moldova în pachetul Balcanilor de Vest. UNIMEDIA va fi prima instituţie media de la Chişinău, căreia îi voi acorda un interviu după ce va fi instalat noul Guvern şi va fi ales un nou preşedinte în Republica Moldova. Vă felicit încă o dată pentru curajul, pe care l-aţi manifestat în reflectarea evenimentelor de la 7 aprilie! În trei luni maximum vom crea un mecanism, care să permită obţinerea cetăţeniei române mult mai rapid.” Traian Basescu a precizat ca este primul presedinte roman care i-a vizitat pe romanii din Timoc.
Explozia din Siberia, revendicată
Rebelii ceceni si-au asumat responsabilitatea dezastrului de la centrala hidroelectrică din Siberia, în care şi-au pierdut viaţa cel puţin 26 de persoane, iar alte 49 sunt date dispărute.
Centrala de la Saiano-Şuşenskaia, cea mai mare din Rusia, a fost luni scena unui dezastru fără precedent Foto: Epa Potrivit Reuters, care citează un comunicat postat pe un site al islamiştilor, ar fi vorba de grupul Batalionul Martirilor. Rebelii afirmă că au reuşit să plaseze în sala maşinilor o grenadă antitanc cu declanşare programată. Ei mai susţin că au pornit “războiul economic” împotriva Rusiei şi că vor ataca gazoducte, oleoducte şi centrale electrice.
Parchetul federal rus a declarat ieri că nu există nicio probă care să indice un sabotaj la hidrocentrala Saiano-Şuşenskaia, iar Kremlinul a refuzat să comenteze afirmaţiile “idioate” ale cecenilor.
Accidentul s-a produs luni la hidrocentrala de la Saiano Şuşenskaia din Siberia Orientală. Aproximativ 2.000 de persoane, salvatori, experţi şi salariaţi, sunt mobilizate la malul fluviului Enisei pentru a căuta supravieţuitori printre resturile centralei hidroelectrice, care a fost distrusă în proporţie de o treime, în pofida faptului că şansele de a descoperi supravieţuitori sunt tot mai reduse.
Hidrocentrala a fost construită în urmă cu 30 de ani de fostul regim sovietic, fiind cea mai mare din domeniu în Rusia şi una dintre cele mai puternice din lume.
SUA şi Uzbekistanul au semnat un acord de cooperare militară
Ministerele uzbec şi american ale Apărării au semnat miercuri un acord de cooperare militară şi tehnică, a anunţat purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA la Taşkent.
La ceremonia de la Taşkent au participat, în calitate de semnatari, ministrul uzbec al apărării, Kabul Berdiev, şi generalul David Petraeus, şeful Comandamentului central al operaţiunilor militare americane în Orientul Mijlociu şi în Asia Centrală (CENTCOM), a precizat el, citat de Agerpres.
Acordul prevede contacte militare între cele două ţări, organizarea schimburilor de militari şi antrenamente comune.
SUA şi Uzbekistanul au semnat deja peste 60 de acorduri de cooperare. Uzbekistanul a participat la operaţiunea forţelor de coaliţie în Afganistan, lansată după atacul terorist din 11 septembrie 2001 împotriva SUA. Cele două ţări luptă împreună împotriva terorismului internaţional, proliferării armelor de distrugere în masă, traficului de droguri şi crimei organizate.
Rusia: Războiul Rece nu s-a terminat
Autor: Serghei Karaganov
Comentariu. La un an după războiul din Georgia, strategii ruşi cred că vechile diviziuni din timpul Războiului Rece reapar sub o altă formă.
Moscova şi-a trimis soldaţii în Georgia pentru a bloca extinderea NATO şi în Caucaz foto: EPA Europa Lărgită, care ar include şi Rusia şi Statele Unite, are nevoie de un nou tratat de pace – sau de un sistem de acorduri.
În noiembrie se vor împlini 20 de ani de la căderea zidului Berlinului. Dar încetarea confruntărilor din Europa ar putea fi doar temporară. Chiar dacă sfârşitul Războiului Rece în Europa a fost declarat de mult, adevărul este că acesta nu s-a terminat niciodată cu adevărat.
Atunci când Uniunea Sovietică s-a retras din Europa Centrală şi de Est, ruşii credeau că Alianţa nu va fi extinsă spre ţările pe care le părăsiseră. Noi speram că ne vom uni cu Europa şi că vom crea „o Europă unită şi liberă”. În definitiv, liderii SUA şi Germaniei îi promiseseră liderului sovietic Mihail Gorbaciov că NATO nu se va extinde spre Est.
Ofensiva NATO
După ce potenţiala „ameninţare militară” reprezentată de URSS a dispărut, valurile succesive de extindere ale NATO n-au mai servit unui scop militar sau ideologic. Logica Vestului legată de extinderea Alianţei era strict geopolitică – de a aduce fostele republici sovietice şi state socialiste din Europa Centrală şi de Est în sfera de influenţă politică şi economică a Occidentului.
Deşi Alianţa declarase iniţial că noii membri NATO au îndeplinit criteriile democratice şi militare, aceste standarde au fost abandonate atunci când NATO a început să invite chiar şi cele mai înapoiate şi corupte state să adere.
Mai mult, NATO nu numai că s-a extins, dar s-a şi transformat dintr-o alianţă anticomunistă defensivă într-o grupare ofensivă după ce a condus operaţiuni militare în Iugoslavia, Irak şi Afganistan. Extinderea NATO către graniţele Rusiei, inclusiv către ţări ale căror elite au complexe istorice faţă de Rusia, a întărit sentimentele antiruseşti în interiorul Alianţei.
Blocada rusească
Cum niciun tratat de pace n-a pus capăt Războiului Rece, acesta rămâne neterminat. Chiar dacă confruntarea ideologică şi militară din acea vreme a fost lăsată mult în urma noastră, este înlocuită cu un nou conflict – între Rusia, pe de-o parte, şi SUA plus câţiva dintre „noii europeni”, de cealaltă parte.
Trupele ruseşti au strivit armata georgiană pe teren, dar au dat şi o lovitură puternică logicii de continuare a extinderii NATO, care ar fi provocat inevitabil un război în inima Europei dacă n-ar fi fost oprită.
Deocamdată, orice este posibil. SUA nu au reuşit să declanşeze o nouă formă de Război Rece după episodul Osetia de Sud, nu în ultimul rând din cauza crizei financiare şi economice globale.
Europa Lărgită, în care includ nu numai Rusia ci, şi Statele Unite, are nevoie de un nou tratat de pace – sau mai degrabă de un sistem de acorduri – care să tragă linie sub oribilul secol al XX-lea al Europei.
Trilaterala UE-SUA-Rusia
Este nevoie de un nou tratat pan-european legat de securitatea colectivă, semnat fie individual, de mai multe ţări, fie de NATO şi UE, cât şi de Rusia şi CSI. Ţările care nu sunt incluse în niciunul dintre sistemele de securitate actuale ar putea să se alăture tratatului şi să primească garanţii multilaterale. Extinderea NATO ar fi de facto îngheţată.
Gândindu-ne la dezmembrarea Uniunii Sovietice şi a Iugoslaviei, trebuie să încercăm să împiedicăm orice nouă fragmentare statală, cât şi reunificările forţate. Kosovo, Osetia de Sud şi Abhazia trebuie să fie ultimele state care se separă prin forţă.Odată ce moştenirea confruntării din secolul al XX-lea va fi depăşită, reducerea arsenalelor nucleare ale Rusiei şi SUA şi coordonarea politicilor militaro-strategice ar deveni posibile.
În acest scenariu, cooperarea Rusia-SUA în situaţii de criză precum cea din Afganistan, sau în materie de combatere a proliferării armelor de distrugere în masă ar deveni mult mai profundă.Ar trebui să fie fondată şi o uniune între Rusia şi UE bazată pe un spaţiu economic şi energetic comun - cu companii transnaţionale care produc, transportă şi distribuie energie - şi pe un spaţiu uman comun, fără vize.
Europa, Rusia şi SUA trebuie să termine „războiul neterminat”. Apoi, poate în 2019 – anul care va marca cea de-a 100-a aniversare a Tratatului de la Versailles, care a pus capăt Primului Război Mondial – am putea în sfârşit să ne luăm rămas bun de la secolul 20.
Serghei Karaganov este decan al Şcolii de Economie Internaţională şi Afaceri Externe din cadrul Înaltei Şcoli de Economie din Moscova şi preşedinte al think-tank-ului rusesc Consiliului pentru Apărare şi Politică Externă. Adaptare după „Moscow Times”.