Albert Gonzalez are 28 de ani şi vine din Florida, unde, în copilărie, trecea drept puştiul cel mai descurcăreţ într-ale computerelor. Şi chiar aşa avea să fie. Împreună cu doi complici va intra în istorie ca noul Al Capone - unul al tâlhăriilor electronice. Acuza: furt de date personale de la posesorii de cărţi de credit şi debit. Denumirea lungă este o repetare de cel puţin 130 de milioane de ori a acestei sentinţe, transmite Radio Deutsche Welle.

Barnes & Noble, 7-Eleven, OfficeMax, Forever 21 sau Heartland sunt câţiva dintre marii retaileri americani care au aflat, până în acest moment, că Albert Gonzalez şi complicii săi le-au penetrat reţele de plăţi electronice, furând datele personale ale 130 de milioane de utilizatori de cărţi de credit sau debit. Stocate, într-o primă fază, pe serverele lui Gonzalez, datele erau, apoi, transferate în Letonia, Olanda şi Ucraina. Dar până acolo, munca de hacker a lui Gonzalez (nickname Segvec sau Soupnazi sau J4guar) a implicat o cercetare prealabilă asiduă. Acuzatorii spărgătorilor de bănci de date au punctat că cei trei au studiat îndeaproape atât lista Fortune 500 a celor mai de succes antreprenori americani, de unde şi-au ales - trufandale curate! - victimele, cât şi mersul plăţilor în interiorul firmelor atacate. După ce au identificat structura sistemelor de plată, sincopele din securitatea reţelelor şi limitele aplicaţiilor de protecţie anti-virus, cei trei au elaborat softurile - pe care le-au interpus în locul potrivit din circuitul banilor şi informaţiilor. Marii retaileri au avut, din septembrie 2007 şi până în ianuarie, anul acesta, o căpuşă despre care nu aveau habar.

Conform presei americane, în încercarea de a se salva de la decredibilizare, 7-Eleven a anunţat că presupusele atacuri nu au vizat reţeaua de date a retailerului ci au fost, de fapt, orientate spre bancomatele unor bănci cărora le-a închiriat spaţiu. Informaţia - dacă se va dovedi adevărată - amplifică dimensiunea tâlhăriei.

Deocamdată nu se ştie dacă cei trei hackeri au folosit datele furate pentru a face cumpărături. Până la lămurirea acestui detaliu, paguba produsă de Gonzalez şi compania este de 40 de milioane de dolari şi constă în munca de elaborare a unor noi sisteme de protecţie a utilizatorilor de cărţi de credit şi debit.

Gonzalez a fost, de altfel, capturat cu un an mai devreme, când autorităţile federale l-au identificat ca autor al unei alte operaţiuni similare - furtul, în 2006, de date personale din 40 de milioane de cărţi de credit aparţinând clienţilor unui lanţ de restaurante. În 2003 mai văzuse închisoarea pe dinăuntru, fiind arestat pentru că administra o reţea electronică de schimb de date între spărgători de cărţi de credite. Fusese eliberat după ce a convenit să colaboreze cu Secret Service în monitorizarea foştilor săi parteneri de crime electronice.