Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE) a publicat nota analitică „De ce nu scad prețurile la imobiliare, deși piața este înghețată?”, autorul căreia este Stanislav Ghilețchi și care afirmă că piața imobiliară din Republica Moldova trăiește o contradicție aparentă: tranzacțiile de vânzare-cumpărare de apartamente la nivel național au scăzut de la 22 565 în 2024 la 10 832 în 2025, o diminuare de 52%, dar prețurile de vânzare stau aproape neclintite la maximul istoric de 1.700-1.900 euro/m².
Expertul constată că, autorizațiile de construcție pentru blocurile locative sunt în scădere în mod special în anul 2025, anul care a urmat perioada cu cele mai mari scumpiri ale apartamentelor în ultimul deceniu. Conform raportului, dacă în 2017 au fost emise 107 de autorizații de construcție, în 2025 – doar 33, aceasta fiind cea mai mică cifră din ultimii ani.
„Scăderea drastică a autorizațiilor reflectă două probleme structurale distincte: dificultatea crescândă în obținerea terenurilor pentru construcție și un proces de emitere birocratic, netransparent și imprevizibil. Absența unui plan urbanistic general funcțional al capitalei a condus la o logică defectuoasă a dezvoltării. În loc să se extindă spre zone noi, construcțiile s-au concentrat în cartierele deja aglomerate, amplificând și mai mult presiunea asupra infrastructurii existente. În nota analitică nr. 4/2023 semnalam faptul că autoritățile au fost timide în dezvoltarea unor sectoare și cartiere noi, fără a investi în drumuri, iluminat stradal sau instituții publice care să facă aceste zone atractive”, se mai spune în nota analitică.
Tot acolo se menționează că, in ultimii 20 de ani cetățenii au investit aproximativ 4 miliarde de euro în imobilele din Chișinău, fără ca aceste resurse private să fie însoțite de o investiție publică proporțională în transport, școli sau servicii de sănătate.
„Prin urmare, una dintre prioritățile cheie ar trebui să fie asigurarea complementarității dintre investițiile publice și cele private, în special în dezvoltarea de sectoare noi, capabile să ofere atât confort urban ridicat, cât și prețuri mai accesibile. Dezvoltarea unor sectoare și cartiere noi, asigurând investiți în drumuri, iluminat stradal sau instituții publice care să facă aceste zone atractiv.
Doar asigurând un nivel înalt de complementaritate dintre investițiile publice și private se va reuși schimbarea de paradigmă a municipiului Chișinău”, se mai spune în cercetare.
Potrivit expertului, este necesară diversificarea alternativelor investiționale.
„O parte importantă a cererii imobiliare nu vine din nevoia de locuințe primare, ci din absența unor alternative viabile de investiție. Atâta timp cât piața de capital rămâne subdezvoltată, depozitele bancare oferă randamente modeste, iar alte instrumente financiare sunt inaccesibile majorității populației, imobiliarele vor continua să absoarbă capitalul privat ca un activ de refugiu implicit. Crearea unor alternative credibile de economisire și investiție pe termen mediu ar reduce structural această presiune. Transparența datelor de piață. Datele privind prețurile reale de tranzacționare există deja în actele notariale înregistrate la Cadastru. Publicarea lor periodică sub formă de statistici agregate, pe zone și tipuri de proprietate, fără date personale, ar îmbunătăți transparența și utilitatea analizelor de piață. BNM calculează deja RPPI pe baza prețurilor de ofertă; același instrument aplicat prețurilor reale de tranzacționare ar produce un indicator de o cu totul altă valoare pentru piață și pentru politici publice”, mai spune analistul IPRE.
