Într-un interviu acordat în ziua alegerilor, Voronin a susţinut cauza majorităţii simple în eventualitatea unui al treilea scrutin în parlament.

Într-un interviu pe care Vladimir Voronin l-a acordat în ziua alegerilor parlamentare, liderul comuniştilor anticipa un nou impas post-electoral şi sugera o soluţie salvatoare pentru alegerea şefului statului. Aceea ca viitorul Parlament să modifice procedura. Nu pentru revenirea la alegerea preşedintelui prin votul popular, ci pentru micşorarea numărului de voturi necesare în Parlament, de la 61 la 52.

Analistul Oleg Cristal de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT a declarat pentru Imedia că
„viitorul Parlamentul va avea de înfruntat mai multe provocări, unele dintre care sunt imediate, iar altele de termen mediu şi termen lung”.

„Cele imediate ţin de alegerea organelor de conducere ale Legislativului. Una dintre cele mai mari provocări imediate este şi alegerea şefului statului, pentru care sunt necesare cel puțin 61 de voturi din 101, iar aceasta nu se poate realiza decât şi cu participarea  deputaţilor comunişti (cel puţin 8 la număr, dacă aceştia vor vota alături de cei 53 de deputaţi din partea PLDM, PL, PD şi AMN). O altă provocare imediată ţine de aprobarea noului cabinet de miniştri şi a programului de guvernare. În viitorul Parlament va exista o coaliţie de guvernare, care, deocamdată, nu este clar ce formulă va avea. În cazul în care admitem că va fi coaliţia celor 4 partide actualmente de opoziţie, numărul de voturi (53) va fi la limită. Legile organice se aproba cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, adică 52. În cazul în care de la şedinţă vor lipsi cel puţin doi deputaţi din coaliţie, iar potenţiala opoziţie comunistă nu va susţine proiectul de lege, acesta nu va fi adoptat”, subliniază analistul.

Comentatorul politic, Petru Bogatu, a declarat pentru Imedia că „cea mai importantă provocare, acum, este ca cele patru partide necomuniste să găsească limbă comună între ele”.

„Paradoxal, dar este aşa, întrucât, în ciuda unui avantaj matematic, ele se confruntă cu problema alegerii şefului statului. Există mai multe scenarii care ar putea dezintegra această majoritate, în special tentaţia ca PD, împreună cu comuniştii, să întrunească 61 de voturi şi să facă un târg pentru desemnarea Preşedintelui şi împărţirea puterii în stat.

Comisia Electorala Centrala (CEC) a anuntat, vineri, rezultatele finale preliminate ale alegerilor parlamentare ancicipate din 29 iulie, transmite Agentia DECA-press.

Potrivit presedintelui CEC, Eugen Stirbu, PCRM a inscris un scor de 44,77% (706730 voturi); PPCD – 1,91% (30236 voturi); Alianta Moldova Noastra – 7,3% (116194 voturi); PL – 14,7% (232108 voturi); PLDM – 16,6% (262028); PDM – 12,5% (198268); PSD – 1,9% (29434 voturi) si „Alianta Verde” – 0,4% sau 6517 de voturi. 

Geta Burlacu, Olia Tira şi Pavel Parfeni vor reprezenta Republica Moldova la ediţia de anul acesta a Festivalului Internaţional de Muzică „Cerbul de Aur”, comunică DECA-press. Evenimentul  va avea loc în perioada 2-7 septembrie, la Braşov.

Stanislav Ivanita, fermierul din satul Corbu, raionul Donduseni, care a varsat, saptamana trecuta, doua butelii cu lapte pe scarile Guvernului, e suparat pe seful politiei municipale, care l-a retinut dupa acel protest.

Hotararea Guvernului privind initierea negocierilor cu Rusia referitor la creditul de 500 mil. USD a fost publicata, vineri, in „Monitorul Oficial”, noteaza DECA-press. 

Preşedintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, a prezentat, vineri, la Chişinău, „viziunile principiale ale formaţiunii asupra creării unei largi coaliţii democrate”, transmite Agenţia DECA-press.

În vederea formării unei largi coaliţii democrate, PDM a lansat cel puţin zece „viziuni principiale”.

Directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă, Igor Boţan, a declarat pentru Imedia că „partidele învingătoare nu trebuie să se grăbească”.

„Republica Moldova are nevoie de un dialog politic larg la care să participe toate forţele
reprezentate in Parlament. E nevoie de o agendă comună care să includă cele mai presante probleme pentru Republica Moldova, iar partidele politice ar trebui să elimine lucrurile care otrăvesc climatul politic şi dialogul intre ele.

Angajaţii din administraţia publica au primit, în prima jumătate de an, un salariu mediu lunar de 3150 de lei, în creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, aceasta reprezentând una dintre cele mai mari creştere salariale, arată statistica oficială.