Sursa imagine: todayifoundout.com

Istoria tacâmurilor

Să te folosești la masă de lingură, de furculiță, de cuțit  - și de oricare alt tip de tacâm -  e o un chestiune de normalitate, de civilizație, pe care o știe orice persoană cu cei șapte ani de-acasă. Câți dintre noi cunosc însă epopeea tacâmurilor, modul în care au evoluat de-a lungul timpului?

Nu există o dată precisă a invenției tacâmurilor. Natura, în generozitatea ei, a oferit omului nenumărate ustensile menite să-l ajute în activitățile lui de zi cu zi – inclusiv când se afla la masă.

Lingura, în ceremoniile religioase
Lingurile sunt printre cele mai vechi ustensile de pe planetă. Spre deosebire de furculițe și de cuțite, care necesitau un oarecare efort de fasonare, lingurile veneau din natură, sub forma scoicilor. Ulterior, oamenii au fololsit oase ciolplite de animale ori au meșterit linguri din lut ars. Vechii egipteni foloseau linguri de fildeș, lemn, sticlă, în cadrul ceremoniilor religioase.

Cadou la botez
Vechea Romă cunoștea și lingura, și lingurița, iar grecii se foloseau de linguri de lemn pentru a consuma găbenușul ouălor fierte. Primele documente care atestă folosirea lingurii în Anglia datează din 1259, de pe vremea Regelui Eduard I. Ustensila era folosită la ceremonia de înscăunare a regilor. Mai târziu, era dăruită la creștinare, drept cadou de botez. Cei mai bogați obișnuiau să dăruiască 12 linguri, simbolizându-i pe cei 12 apostoli.

Furculița, via Drumul Mătăsii
Până la apariția furculiței, oamenii își foloseau degetele și se ajutau de linguri și de cuțite. Descoperirile arheologice arheologice arată că furculița era folosită în Cultura Qijia (2400-1900 î.Hr.), pe teritoriul Chinei de azi. Trei milenii mai târziu, furculița a luat Drumul Mătăsii, făcându-și loc în lumea occidentală – mai întâi, la Veneția.

Semnul diavolului
Stă consemnat că furculițele au fost folosite pentru prima oară în Veneția de secol al XI-lea, la nunta principesei Teodorei Anna Dukaina. Zestrea nobilei mierese includea și astfel de ustensile din aur. A fost un scandal-monstru! Temători de Dumnezeu, venețienii au văzut în furculiță un semn al diavolului. „În înțelepciunea Lui, Dumnezeu i-a dat omului furculițe naturale – degetele. Prin urmare, este o insultă la adresa Lui să ne substituim degetele cu furculițe din metal, atunci când mâncăm“, scria Petru Damiani, un prelat italian al vremii.

Blestemul tridentului
Cei care denigrau furculița nu știau că folosirea ei fusese menționată și în Biblie, în Cartea I a lui Samuel. Acolo, stă scris că ajutoarele preoților se foloseau de tridente (furci cu trei dinți) ca să apuce carnea oferită ca jertfă. Asta nu i-a oprit însă pe reprezentanții bisericii să demonizeze în continuare ustensila. De altfel, demonizată era nu doar furculița, ci și Teodora însăși – care mai folosea și șervețele, pe deasupra! Doi ani mai târziu, când principesa Teodora murea din cauza unei boli necunoscute, explicația a fost fără echivoc: pedeapsă divină!

La ospețele francezilor
În lumea occidentală, furculița a fost multă vreme afurisită și asociată cu decadența. Dar folosirea ei s-a generalizat în sec al XVI-lea, datorită Caterinei de’ Medici. Ea a fost cea care a popularizat furculița la mesele franțuzești, după căsătoria ei cu Henric al II-lea al Franței. Popularitatea ustensilei a crescut și odată cu schimbarea criteriilor de igienă.

Cuțitele, amenințare la masă
Au fost considerate și arme, și ustensile de bucătărie, din cele mai vechi timpuri. În Evul Mediu, prezența lor la cinele îmbelșugate era o amenințare continuă. Asta nu atât din cauza caracterului beligerant al mesenilor, cât mai ales pentru că vinul și berea erau cele mai folosite medote de hidratare. Cu privirea împăienjenită și cu mâinile tremurânde, mesenii se răneau adesea, din greșeală, în timp ce încercau să tranșeze friptura sau să ducă feliile de carne la gură.

Regulile Regelui Soare
Când furculițele au început să câștige în popularitate, cuțitul ascuțit n-a mai fost o necesitate în timpul ospețelor. În 1669, Ludovic al XIV-lea al Franței, zis și Regele Soare, a decretat că e ilegală folosirea cuțitelor ascuțite la masă, așa că le-a înlocuit cu unele mai late, rotunjite la vârf. De atunci până în zilele noastre, acesta e cuțitul acceptat alături de linguri și furculiță.

Autor: clickpentrufemei.ro
11.02.2018 Caleidoscop
1280
0

Comentarii 0