O concluzie certă putem trage din prestaţia electorală a comunistului Dodon – el nu are ce căuta la TV. Anume “talk-showurile” televizate îi scot masca lui de politician pragmatic, cu care acesta ferm participă la dezbaterile stradale, arătându-i firea slabă de politician. După ce a fost “bătut” verbal de Chirtoacă cu ceva timp în urmă la o emisiune TV, Dodon gafează “televizat” în mod repetat. Capacitatea de a improviza îi lipseşte cu desăvârşire comunistului moldovenist, spre deosebire de contracadidatul lui principal, pro-românul, Dorin Chirtoacă, care după un mandat greu la Primărie a deprins dibăcia de a “ieşi uscat din apă”.

Se părea că Dodon a primit un avans important la imaginea sa după vizita de la Bruxelles, dar aceste “bile albe” au fost diluate de retorica lui stângace vizavi de victimele evenimentelor din aprilie 2009. “Aşa-numitele victime” a fost unica formulă care i-a venit în cap lui Dodon, descriind persoanele care au suferit de pe urma asprimii şi abuzului regimului comuniştilor doi ani urmă. Dacă TV-ul este “talpa lui Ahile” pentru Dodon, atunci “7 aprilie” poate deveni “firul Ariadnei” pentru liberali.

În timp ce restul republicii nici până acum nu ştie ce a avut loc pe 6-7 aprilie 2009, locuitorii capitalei sunt informaţi şi polarizaţi demult pe susţinătorii şi opozanţii eroizării victimelor acelor proteste anti-comuniste. Cu acelaşi ton şi înverşunare, cunoscătorii se pronunţă în privinţa iniţiativei de a institui “Ziua Libertăţii” sau de a ridica un monument dedicat victimelor “7 aprilie”. După acest principiu este divizată întreaga societate, suplimentâd clivajele lingvistice, identitare, geopolitice şi istorice. Dilema lui Dodon este că el a lovit într-un punct nevralgic, numindu-i pe tinerii expuşi furiei poliţiştilor în aprilie 2009 drept “aşa-numite victime”. În van, el a încercat să unifice electoratul în jurul său, călătorind şi consolidându-şi brandul electoral în cele două centre geopolitice – Moscova şi Bruxelles, spre care se orientează alegătorii moldoveni. “7 aprilie” a ruinat această tentativă, demonstrând încă o dată că nici Dodon şi nici comuniştii nu vor și nu pot să reprezinte întregul electorat.

Folosind această vulnerabilitate, liberalii pot să contracareze critica comuniștilor. Dacă aceștia vor reuși să perpetueze “motivul 7 aprilie”, atrăgând tineretul și societatea civilă, atunci Dodon se va confrunta cu prima defensivă serioasă din partea electoratului capitalei pe 5 aprilie.